Iubeşte-mă, mă rouă…

2 decembrie 2009

http://zaga.3x.ro/albastru.jpg

Iubeşte-mă, mă rouă…

Împreunare…

surând din stâncă, ţie, cum mirare…

mă soarbe-albastrul tău, mă doare,

pe pleoapa unui fulger se tresare,

parfum de  demult…  chemare…

dintr-o poveste, ploi se frâng amare

în coapsa elegiei ce ne are…

Sibilla

http://www.alvalia.ro/

Ţii minte cum m-am fâstâcit… pierzându-mă-n albastrul tău, pe negândit? Tu însă, ai surâs cum * roua munţilor *… mi-am revenit, sau, poate nu… că setea mi-a rămas..  de-albastrul tău, îngăduit… Of, Doamne-n clipa aia, te-am… urât! Şi tot de-atunci tu ştii, că te iubesc mai mult… albastru-ţi m-a înfrânt…   ( Sibilla )

flickr image

Flori de stâncă…

iubirea ta, e cum încrâncenarea vie-n stâncă,

mă izvorăşti să curg când lină, când fecundă…

albastre-ţi şoapte mă ridică ori mă-nfruntă;

iubesc că îmi iubeşti iubind iubirea, mă sărută

cu flori de colţ, a * roua munţilor * mă cântă

şi, lasă-mă să-ţi dăruiesc senin pe cerul sufletului încă, încă…

iubeşte-mă, mă rouă , tu, poesia ce mă are şi mă urcă..

Sibilla

Sibilla

CHRIS SPHEERIS-EROS (RAINING VERSION) – trilulilu

imagini preluate de pe google.ro, sursele precizate


Uneori…

29 noiembrie 2009

Uneori…

Ştii, azi am fost doar.. rea. Demult n-am fost… Mi-am azvârlit tăceri în tâmpla nourilor,  n-aveau rost…

* Ce dacă-mi sunt orfane cărţi şi ceaiul, pana, anotimpuri? Câteva ore n-au să fugă nicăieri, mă-ntorc oricum… revin mereu din alte timpuri…

Hai, nu te supăra…  ştii că-s cu toane, ploi… zburaseră prea multe-mi gândurile pe fereastră fără * noi *… doar m-am plimbat cu toamna peste case, străzi… şi-am împărţit surâs şi lacrimi, ca să vezi…

Uite, te-alint, ţi-aduc şi ţie flori de colţ sărut pe o mirare … că dacă-mi ierţi * scăpări *, Cuvântul nu-mi mai doare… Aşa-i că-ţi frângi tristeţi în ale mele zâmbet, cânturi.. ? Ştiu că îţi fi-va dor, dar mie… rânduri, rânduri… *

Ce spui ? Nu ai găsit răvaşul pe birou, nici călimara… soba stinsă… ? Eeee… măi să fie… să fi uitat să-ncui, da şi fereastra-ntredeschisă… ? Să fi fost tare cătrănită, de m-am şoptit afară ciută ostenită… Ce mai contează, sunt aici.. l-am regăsit pe * noi *… Nu mă plac rea. Mi-e sufletul întreg şi cald, că mă asculţi… că eşti, cum mă zâmbeşti şi mă tresari * hai înapoi… *… Şi-am fost departe tare, da te-am auzit… mă strigi ca nimeni altul * Niko * şi-am venit…

Sibilla

Nana Mouskouri – The Power Of Love…

te iubesc, zâmbet, mie, Lumină…

tu ştii că-s mai caldă, mai lină,

prin tine, mă-nalţ…

Dragostea… Apa Vie a celor însetaţi de Sublim, celor ce cred în Miracol.    ( Sibilla )

Sibilla

muzica – youtube

imagine preluată de pe google.ro


Muzika srpska

25 noiembrie 2009

Muzika srpska…

Predrag Zivkovic Tozovac:

Malo po malo

Nedaj da te u zivotu muci
ono sto je proslo
cega vise nema
makar da je i najveca sreca
ili ljuta rana
tuga proslih dana

Ref. 2x
Malo po malo
nekad ni malo
uzmi od zivota
sta je ostalo

Pusti srce, neka se veseli
neka zadnju casu
sa nekim podeli
nek’ se peva, nek’ se vino pije
u ovom zivotu nista vecno nije

Ref. 2x

Miroslav Ilic – Oj Moravo tija reko:

Oj, Moravo, tija reko

Oj, Moravo, tija reko
tija reko, tija reko
oj, Moravo, tija reko
volesmo se, ja odreko

Volesmo se ja i ona
ja i ona, ja i ona
volesmo se ja i ona
sirotica i siroma

Sirotica nema dara
nema dara, nema dara
sirotica nema dara
ja siroma nemam para

Oj, Moravo, mutna vodo
mutna vodo, mutna vodo
oj, Moravo, mutna vodo
ti ostajes a ja odoh

Oj, Moravo, mutna reko
mutna reko, mutna reko
oj, Moravo, mutna reko
odlazim ti na daleko


* Ia vin la muma, să-ţi spun o povastă… *

23 noiembrie 2009

* Ia vin la muma, să-ţi spun o povastă… *

* Să făşia că la marjinia codrului, înşiepusă să să luminieză… Miază-noapcie s-o fi dus să se culşie, picit în fo scorbură, şi, zorilie s-or zâmbit iar… ca-n fieşie zi de la Dumnizău Tatăl lăsată… *

Aşa se curgeau poveştile majcii mele… Lin, cuminţi, mereu rouă sufletului meu de copil neastâmpărat… Majka Darinka îmi aplica * leacul * ori de câte ori mă zărea mohorâtă, cu ochi-n lacrimi. Nu suporta s-o vadă pe Niko tristă şi-atunci numai ce-o auzeam, căci răsărea de te miri unde:

* Ia vin la muma, să-ţi spun o povastă… *

Şi mă lua la ea-n braţe, şi-mi culcam căpşorul în poala ei caldă mirosind a zmeură şi-a colaci… povasta se desşira, glasu-i blând liniştitor n-am să ştiu niciodată cum reuşea să mă tresară zâmbet, într-un târziu şi toate deveneau frumoase, simple, simplitatea aceea de care doru-mi e tare, tare… La fel cum mi-e dor de ea, de muma mea dragă.

La iubit enorm pe Zoran, * copilu lu Niko a mea, ţucă-l muma pră iel c-are zâmbetu iei…  *. A apucat ani, muma, cât să-i spună şi băieţelului meu câte o povastă, dar cu Zoran, c-aproape geloasă eram pe ei doi, se juca… Doamne că nu vreau şi nu pot să uit  cum de Miracol râdeau şi se drăgăleau ei, strănepotul cu străbunica…

Astă vară, eram la Lescoviţa, vine Zoran cu-o idee genială * am o ideee genială, mami, fii antenă la mine… *:

* Hai mami să mergem la muma la morminţi, să-i spunem o povastă, apoi mergem la baie… * Sigur că…. offf… cum să fiu limpede… când îl aud pe Zoran, pe muma o aud, aievea…

- avlia ( curtea ) cu poveşti -

Frunze… foşnet de frunze mă ispiteşte ademenitor, acolo unde nu-i loc de supărări… amintiri din copilărie licăresc a zmeură şi-a struguri lipovac şi tămâioară, a… zâmbetul ei cald şi bun, a pită-n cuină şi-a * vin la muma, să-ţi spun o povastă… *… Lescoviţa, leagănul copilăriei mele.

- reka Nera ( Râul Nera ) -

Eeee… a mai faină baie era noaptea şi să mai fi şi scuturat Cerul petalele ploilor peste râsetele noastre… frumoasă copilărie am avut, acolo la Lesco ( Lescoviţa )…

Господе помилуј, Господе помилуј, Слава Тebe….

Aşa cântam duminica la Biserică: * Doaamne miluieşte, Doamne miluieşte, Slavă ţie… *…

Da nu prea eram atenţi şi nici interesaţi, copii… ne luam cu altele… mai spunea câte-un om * Prăpăgiţâlot voi, iar aţi fujit dân Bisărică, numa-n râu şciţi să staţî… şinie să învieţă Apostoaliele, није добар, није добар…

Noi de colo :

Па, зашто?… şi iar, hi, hi, hi…

Acu ne pare rău, avem şi noi copii şi nu îi putem învăţa, ştim cam ce-o zuitat sârbul….

- cu nepoţeii pe malul Nerei -

He, he, heee… şi-acum mi-e drag s-arunc pietrele pe suprafaţa apei… Marco, Zoran şi Svezdana mă * iau * însă, ăştia-s majstori… Şi mor de drag să-l aud pe Zoran * mami, Nera miroase a lubeniţă *, geaba îi tot explică Marco că e peştele de vină, el o ţine pe-a lui, lubeniţă şi punct..

Aşa-i că-n fiecare din noi se zâmbeşte încă fărâma de suflet al copilăriei ? Nu ştiu voi, dar eu iubesc copilul ce-am rămas şi Zoran zice când evit să-i * răspund *, * hai mami, că nu e greu jocul, am eu grijă de tine, să-ţi arăt o schemă importantă.. * Şi-mi arată, majko moja… Şi râsul copilăriei ne ridică deasupra de… toate…

Sibilla


Dunave… moje more…

18 noiembrie 2009

Dunave… moje more…

Laura Laurenţiu – Bănăţenii din Clisură:

http://www.lauralaurentiu.ro/despremine.php

http://www.lauralaurentiu.ro/talk/

Banatska klisura je krajnji jugozapadni deo Rumunije, koji obuhvata južno podnožje planina Lokve (549 m), Krak Almaša (720 m), i Sretinje (890 m) prema Dunavu. Kod srpskog  stanovništva ovaj naziv se proširio na ceo prostor između reka Nere i Dunava do Derdapa. Geološku osnovu pomenutih planina čine kristalasti škriljci i nešto eruptivnih stena. Godišnja količina padavina kreće se od 700 do 1.200 mm. Planine su pokrivene gustom šumom i bogate su izvorima.

Među naseljima u Banatskoj klisuri nalazi se i 13 naselja u kojima je od davnina živelo srpsko stanovništvo u pretežnom broju. Od ovih naselja 4 su na levoj obali reke Nere: Leskovica, Zlatica, Lugovet (Kampia) i Sokol (Socol). Pored Dunava leže Baziaš, Divići, Belobreška, Srpska Požežena (Požežena de Sus), Radimna, Mačević (Macesti), Stara Moldova (Moldova Veche), Ljubkova i Svinica. Stanovništvo se bavi stočarstvom, voćarstvom, vinogradarstvom, povrtlarstvom i gajenjem žitarica. Banatska klisura je bogata kvalitetnim ugljem, magnetitom  i raznim metalnim rudama.

Početak naseljavanja Srba u Banatskoj klisuri nije tačno utvrđen, ali se zna da pada uglavnom u XV veku, dok je polovinom XVII veka Austrija  izvršila novu kolonizaciju Srba. Mirovnim ugovorom u Trianonu 1920. Banatska klisura je pripala Rumuniji. Od tada se, naročito posle 1948., broj stanovnika srpske narodnosti u Banatskoj klisuri smanjio.

Stanovnici ovih sela su podržavali NOP i od 1944. masovno učestvovali u njemu, a posle 1945. oko 100 porodica boraca NOR-a preselilo seu Jugoslaviju.

A.Stanojević:Monografija Banatske klisure, Petrovgrad (danas Zrenjanin) 1938. str.7-33 i 980-139;
M.S. filipović (urednik), Banatske Here, posebno izdanje Vojvođanskog muzeja, Novi Sad 1958 str. 13-19, 51-53, 370-371.
Tekst dr Nebojše Carića univ.prof. Institut za geografiju Novi Sad u Enciklopediji Jugoslavije, Jugoslovenskog leksikografskog zavoda – Zagreb 1980.
wikipedia.org

Dunave… moje more…

Dunave, moje more

Od izvora do Crnog mora
tece reka plava kao zora,
to je Dunav plavi
u snu i na javi
kojim moja ladja plovi,
tamo kraj Golupca
jedno srce kuca zeljno poljupca

Ref. 2x
Dunave, Dunave moje more
kraj tebe najlepse svicu zore

Dunavu sam poklonio dane
i sve noci iz mladosti rane
Dunavu sam dao
ono sto sam znao
pa mi nije zao

Ref. 2x

Kad ostarim gledacu niz reku
kako bele ladje Dunav seku,
pevacu im pesme iz proteklih dana
nek se cuje do Bezdana

Ref. 2x

http://tekstovi.net/

Clisura Dunării (Serbian: Банатска Клисура or Banatska Klisura) is a geographical region in Romania. It is located in southern Banat, along the northern bank of the river Danube. Clisura Dunării is situated between river Nera in the west, and Gura Văii or Cazanele Dunării in the east.
Here boughted lands and built penthouses more Romanian ex prime-ministers and ex managers from a Romanian bank (Bancorex) that was the first major case of bankruptcy in Romania. The price for the accomodation here is much more expensive that for a hotel room in Bucharest.
The area includes the municipality of Orşova and the town of Moldova Nouă, as well as several communes (Socol, Pojejena, Coronini, Gârnic, Sicheviţa, Berzasca, Sviniţa, Dubova, Eşelniţa, Iloviţa, and Brezniţa-Ocol).
The population of the region is composed of Romanians, Czechs and Serbs. Most of the localities have a Romanian majority, while Socol, Pojejena, and Sviniţa are majority Serb. The Czech presence is especially in and around Gârnic.
Historically, the region belonged to the Banatian Military Frontier of the Habsburg Monarchy, and was divided into “Vlach” (Romanian) and “Illyrian” (Serb) sections.
(Film made by Dan Alexoae)

http://www.youtube.com/

Sibilla


Упокојио се у Господу Патријарх српски Г. Г. Павле

16 noiembrie 2009

dvaveka-4-v

Упокојио се у Господу Патријарх српски Г. Г. Павле…

Данас, 15. новембра 2009. године, у 10,45 часова, на Војно-медицинској академији у Београду, после примања Свете Тајне Причешћа, упокојио се у Господу Архиепископ пећки, Митрополит београдско-карловачки, Патријарх српски Г. Г. Павле.

http://www.spc.rs/sr/upokojio_se_u_gospodu_patrijarh_srpski_g_g_pavle

patriarh_pavle_400

* … el a rămas credincios poporului său, luând parte la toate suferințele acestuia. Episcopul Pavel a scris şi a transmis avertizări cu privire la exodul sârbilor din Kosovo, despre atacurile albanezilor asupra mănăstirilor sârbeşti, despre violarea călugăriţelor, terorizarea pelerinilor, profanarea cimitirelor sârbeşti şi în general despre suferinţele Ortodoxiei în Kosovo şi Metohia. În 1989, episcopul Pavel din zilele acelea a fost bătut de câţiva tineri albanezi în Kosovo. Gravitatea rănilor sale a necesitat aproape trei luni de spitalizare. Cu toate acestea, în spiritul iertării creştine, el a refuzat ceară daune.

Nu fără motiv i se spune Patriarhului Pavel “sfântul care umblă printre noi”. Austeritatea modului său de viaţă şi smerenia sa l-au făcut să fie iubit de toţi cei care îl cunosc pe aceste om plin de virtuţi. Fiecare episcop al Bisericii Ortodoxe Sârbe are un automobil, pe care îl foloseşte în călătoriile din eparhia sa. Patriarhul Pavel este excepţia de la această regulă. Când a fost întrebat de ce el nu a cerut încă un automobil, el a replicat : “Nu o să-mi cumpăr unul decât atunci când toate gospodăriile din Kosovo şi Metohija vor avea unul”.  *

http://ro.orthodoxwiki.org/Pavle_%28Stojcevic%29_al_Serbiei

sz5_patriarh_pavle_mavric_pivk

Pavle a fost liderul spiritual al sârbilor în perioada agitată din anii ‘90, marcaţi de dezmembrarea sângeroasă a Federaţiei iugoslave. Sârbii l-au Respectat, Venerat, Iubit, pentru Smerenia, curajul, Curăţenia Sufletească… acum, Părintele Spiritual al Sârbilor va hodini între Cei Drepţi…

cruce

http://romoflorin.files.wordpress.com/

Српска Православна Црква у жалости…

У сећање на вечност!

Бог опрости га!

Sibilla


Cin’iubeşce,să iubească…

14 noiembrie 2009

306179_20b95

Doinele din Banatul Montan… izvor folcloric nealterat, chiar ele sursă de inspiraţie nesecată într-u curgerea altor Doine, alean  şi mângâiere sufletului , dintotdeauna şi… mereu…

Nicoleta Voica – Cin’iubeste,sa iubeasca..(doina banat):

şin iubeşce să iubească,

da şinie nu să nu-şi dorească…

că ieu dacă am iubit,

nu şciu şie bine-am zgogit…

că n-am iubit cum să iubeşce,

a fost poacie, pârjoleşce…

pântru drag am ars ca pana,

m-am topit mireu ca şiara…

şâ când dragu m-o lăsat mă,

inima-n rană m-o dat, mă…

dă durerea şi-am avut,

carnia dă pă mine-am rupt,

părul mi l-am dăsplecit,

moarcia m-aş fi adunit… mă…

Sibilla

doină – youtube

imagine preluată de pe google.ro