Mineralele mele !

Mineralele mele !

DSC08030

Lumea tainică a mineralelor mele : mister, purificare, energie, echilibru, Har, legături cu lumi nevăzute !

DSC08038

Cristalele pot ucide sau pot oare vindeca?


Crede şi nu experimenta nesupravegheat sau ce mistere ascunde lumea tainică a mineralelor 

De când se ştie, omul a fost fascinat de mineralele colorate şi frumos şlefuite. Dar, în timp, el a descoperit şi faptul că unele pietre au proprietăţi aparte, care-i pot influenţa în bine sau în rău trupul şi sufletul. Însăşi Atlantida a fost pedepsită prin dispariţie pentru faptul că locuitorii ei au folosit cristalele în scopuri nu tocmai lăudabile. 

Dezechilibru energetic? 
Dan M. mi-a fost cândva coleg. El mi-a povestiti despre pasiunea pentru cristale a familiei sale. Tot el mi-a adus un cristal de cuarţ şi un borcănaş plin cu sare de mare în care să ţin cristalul câteva zile pentru purificare. Apoi mi-a adus o punguliţă din piele naturală în care să pun piatra şi să o agăţ la gât. Cum punguliţa nu avea şnur, am pus-o în buzunar. După un timp? M-am îmbolnăvit. O durere groaznică la încheietura din partea stângă a maxilarelor mă împiedica chiar să beau apă, darămite să mănânc ceva. Foame. Febră. Leşin. Medici. Injecţii. Am trecut cumva peste momentele critice. Încheietura, însă, continua să mă doară. Ba, mai mult, au început dureri mari? în diagonală: la şoldul şi la călcâiul drept. La recomandarea medicului redacţiei, am ajuns la un doctor specialist în acupunctură. După şapte şedinţe, acesta mi-a restabilit echilibrul energetic şi mi-a îndepărtat orice urmă de durere. 

Sfatul medicului 
?De unde aţi ştiut atunci că am folosit un cristal de cuarţ?”, l-am întrebat zilele trecute pe doctorul Cornel Jupâneanţ, medic specialist în medicină generală, acupunctură şi apifitoterapie, preşedintele Asociaţiei Medicilor Acupunctori din Banat, vicepreşedinte al Societăţii Române de Acupunctură şi lector de acupunctură şi fitoterapie al Ministerului Sănătăţii. ?Stările de dezechilibru major sunt cele provocate de folosirea necorespunzătoare a cristalelor” – mi-a răspuns. ?Nu e necesar ca omul să folosească asemenea minerale, întrucât ele nu au fost îndeajuns studiate în ceea ce priveşte efectul. Feţele lor netede sunt o dovadă clară a faptului că au o altfel de energie decât cele cunoscute de fizica clasică. Această energie este una telurică, nicidecum celestă, şi de aceea poate fi sau nu benefică sau malefică, în funcţie de tipul şi mărimea mineralului utilizat. Eu, personal, nu aş purta asupra mea nici un fel de cristal.” I-am telefonat şi doctorului Ion Ometa, un alt binecunoscut acupunctor timişorean, care mi-a confirmat faptul că folosirea cristalelor de cuarţ poate avea implicaţii negative asupra echilibrului energetic. 

Aşadar, cuarţul? 
Cuarţul – bioxid natural de siliciu – se regăseşte în roci în stare amorfă (ca nisip) sau în formă de cristale hexagonale, transparente şi incolore (în stare pură) ori diferit colorate (când conţin şi substanţe străine). Se foloseşte în tehnică, în industria optică, în industria materialelor refractare, la bijuterii. Cunoscătorii împart cristalele de cuarţ în două grupe: grupa alfa (cuarţ trigonal – feţe inegale, trei mari şi trei foarte mici); grupa beta (cuarţ hexagonal – cele şase feţe ale vârfului sunt egale între ele). Toate au, însă, forma de prisme hexagonale terminate cu două vârfuri piramidale; 99 la sută din cristalele de cuarţ crescute pe pereţii geodelor au un singur vârf. Cristalele de cuarţ au duritatea 7 şi pot zgâria sticla, care are duritatea 5. Cele mai multe asemenea cristale se găsesc în ţara noastră în zona Mun-ţilor Gutâi, în Apusenii de Sud, în Munţii Vulcan şi în Banat. 

Paranormalul 
Chiar dacă în lume există o mulţime de institute care se ocupă cu studiul mineralelor, cristalul de cuarţ refuză pe mai departe să-şi dezvăluie toate tainele. De aici şi aura lui de mister, care atrage oamenii. În jurul cristalelor, afirmă un cunoscător al fenomenelor paranormale, Ion Ţugui, s-a ţesut de-a lungul veacurilor o întreagă filosofie ocultă; iar în ultimele decenii au apărut autori care justifică, prin unele experimente, preocuparea unor iniţiaţi de a vizualiza în cristale şi prin cristale trecutul, prezentul şi mai ales viitorul. Există deja o serie de discipline care se ocupă cu decodarea imaginilor ce apar la extrasenzoriali cu privire la sursele de transmitere: criptomnesia, hidromanţia etc. În civilizaţiile precolumbiene, prin intermediul cristalului, preoţii iniţiaţi comunicau cu lumile nevăzute. În deceniile din urmă, cristalele se folosesc în tratarea a numeroaselor boli sau în revigorarea funcţiilor vitale ale organismului uman. Prin amplificarea câmpului de energie subtilă tămăduitoare din jurul corpului fizic, afirmă Ion Ţugui, vor reapărea forţa interioară şi echilibrul. Misterul cristalelor rămâne, însă, mister şi, după cum spun autorii din antichitate, însăşi Atlantida a fost pedepsită prin dispariţie, pentru faptul că locuitorii ei au folosit cristalele în scopuri nu tocmai lăudabile. 

Craniile ciudate 
În 1927, în oraşul maya Lubantum (actualmente în Belize), sub altarul unui templu a fost descoperită o reproducere în mărime naturală a unui craniu omenesc sculptată în piatră de cuarţ. Trei luni mai târziu, la un metru distanţă, a fost găsită şi mandibula, care era detaşabilă. Un al doilea craniu de cristal se găseşte în Museum of Mankind din Londra. Însă, spre deosebire de primul, acesta nu are mandibula detaşabilă şi reprezintă mai mult forma stilizată a unui craniu. În jurul celor două piese s-au făcut şi se fac în continuare o sumedenie de speculaţii. Cel de-al doilea craniu, de exemplu, la lumină pare că-şi schimbă culoarea, câteodată se abureşte, iar unii chiar susţin că văd în interiorul său imagini stilizate de munţi şi temple. Oamenii de ştiinţă care au studiat obiectul de cristal sunt, însă, de părere că el a fost utilizat ca o lupă la captarea luminii solare şi la aprinderea de obiecte pentru ceremonii religioase. 

Chakre 
În sanscrită, chakra înseamnă roată. Fiindcă în formă de roată ar fi fost percepuţi prin clarvedere de către cei din Tibet centrii energetici ai corpului omenesc. Chakrele fac conexiunea între corpurile noastre subtile şi corpul fizic, fiind un fel de interfaţă între planurile energetic şi fizic. Din cele 3 000 de chakre care ar exista în trupul nostru, doar şapte sunt principale şi sunt aliniate de-a lungul coloanei vertebrale (de-a lungul canalului energetic aflat în coloană, numit Shushumna). Fiecăreia din aceste şapte chakre îi corespund anumite cristale: chakra rădăcină, care guvernează sistemul osos şi cel muscular – agat, jasp, granat, coral roşu, rubin; sacro sau chakra a doua (în abdomen, la jumătatea distanţei dintre pubis şi ombilic), care guvernează sistemele urogenital, limfatic şi sanguin, tot ce este lichid în corp, glandele renale şi suprarenale – karneol; chakra plexului solar, care guvernează sistemul digestiv, pancreasul, ficatul, bila, stomacul – ochi de tigru, chilimbar, topaz nobil (auriu) şi citrina; chakra inimii, care guvernează sistemul respirator şi glanda timus – smarald, jad verde, cuarţ trandafiriu; chakra gâtului, care guvernează tiroida şi paratiroida – calcedonie, acvamarin, turcoaz; chakra celui de-a treilea ochi, care guvernează pituitara – lapislazuli, safir indigo, sodalit; chakra creştetului, care guvernează pineala – ametist, cuarţ. 

Crucea 
Juxtapunerea a două piese cristaline de cuarţ prismatic formează ceea ce în lume este cunoscut sub denumirea de maclă japoneză. Într-o mină din localitatea cărăşană Ocna de Fier a fost, însă, descoperită o maclă cu totul deosebită, în formă de cruce, a cărei denumire acceptată de lumea ştiinţifică de pe mapamond este ?Macla Constantin Gruescu”. Povestea acesteia nu am auzit-o de la colecţionarul de ?flori de mină” şi întemeietorul Muzeului de mineralogie estetică a fierului, Constantin Gruescu, ci de la inginerul chimist Petru Grama, care este originar din aceeaşi localitate şi a lucrat ani mulţi în minerit. ?Crucea de cristal”, aşa cum îi spun oamenii din comună, a fost găsită de un miner într-o ?pungă de argilă”. Acesta a dus-o acasă şi a ascuns-o în dulap, dar, la puţin timp, a murit. După scurtă vreme, soţia decedatului a dat cristalul maistrului minerului. Maistrul a murit şi el, strivit de un vagonet. Întrebarea firească e cum de Constantin Gruescu nu a păţit nimic până în clipa de faţă. ?Fiindcă el nu ţine crucea ascunsă” ? mi-a răspuns Petru Grama. 

Piaţa 
Şi în Timişoara se pot cumpăra cristale de cuarţ: albe sau fumurii, de Mexic, de Arkansas, de Baia Mare, simple sau în montură de metal preţios. O piesă poate costa între cincizeci şi un milion de lei. Un magazin de profil se găseşte în standul D2 al Complexului comercial ?Kapa”, iar celălalt, în standul H10 al Complexului comercial ?Terra”, ambele aparţinând firmei ?Unicat Shop”. Ocazional, vânzători de ?flori de mină”, cum li se mai spune conglomeratelor de cristale, pot fi văzuţi prin pieţele agroalimentare sau pe terasele cafenelelor. Cristalele naturale (mai puternice ca efect) se recunosc după striaţiile fine ce apar pe feţele de prismă, perpendicular pe axa cristalului. Iar pe feţele de piramidă există mici neregularităţi, imposibil de realizat prin şlefuire. În interior se pot vedea, spun cunoscătorii, minuscule bule de gaz şi de lichid, diferite incluziuni minerale sau chiar ?umbra” unui cristal mai mic de cuarţ (cristalul spectru). Cristalele pot fi alb-lăptoase, transparent-sticloase sau de diferite culori (ametistul, agatul şi opalul). Se spune că, indiferent care ar fi criteriul prestabilit al alegerii, trebuie luat cristalul care atrage cel mai mult. Dacă, însă, alegeţi un cristal pentru o altă persoană, gândi-ţi-vă intens la ea şi încercaţi să vi-o reprezentaţi mental ţinând cristalul în mână. Odată cumpărat, cristalul trebuie ţinut o vreme în sare de mare, pentru purificare. Sarea va neutraliza încărcătura negativă şi va reface echilibrul pietrei. 


AGENDA nr. 4/26 ianuarie 2002
http://www.dusanbaiski.eu/node/116

DSC08042

Florile de mină sunt eșantioane minerale recoltate din subteran, monominerale sau formate din mai multe minerale, care posedă calități estetice deosebite, datorită concreșterii cristalelor mineralului sau mineralelor, a culorilor, a formelor (habitus), a dimensiunilor de excepție ale unor cristale componente, calități care în totalitate fac ca eșantionul să fie bine individualizat față de altele.

Frumusețea și mărimea mineralelor au stârnit interesul oamenilor, eșantioanele fiind extrase, aduse la suprafața și păstrate.

DSC08036

Mineralele au avut un loc important in evolutia omului si in extinderea civilizatiilor. Oamenii din epoca de piatra foloseau unelte primitive din cremene. Cu aproximativ 10. 000 de ani in urma, ei au deprins tehnica extractiei cuprului din minereurile sale naturale, si au inventat bronzul, un aliaj de cupru si staniu, care a marcat inceputul epocii de bronz. De la inceputul epocii de fier, cu 3. 300 de ani in urma, oamenii au gasit tot mai multe metode de folosire a materialelor gasite in scoarta terestra, si industria moderna continua sa depinda de exploatarea bogatiilor minerale ale pamantului. Este important sa stim ce sunt ele, cum s-au format si cum sa le deosebim atunci cand cautam zacaminte noi. Oamenii de stiinta au identificat circa 3. 000 de minerale, dintre care doar 100 sunt frecvente. Mineralele sunt definite ca substante anorganice (lipsite de viata). Ele de obicei sunt in stare solida, cu exceptia argintului viu, care este mercurul in starea sa naturala si este lichid.
Doua elemente, oxigenul si siliciul, reprezinta 74% din masa scoartei terestre. Alte sase elemente (aluminiul, fierul, calciul, sodiul, potasiul si magneziul) reprezinta alte 24, 27%. Luate la un loc, aceste opt elemente reprezinta aproape 99% din scoarta terestra.
Cele mai raspandite minerale sunt silicatii, combinatii chimice de oxigen si siliciu, adesea continand si unul sau mai multe din celelalte sase elemente frecvente. Slicatii frecventi includ cuartul, micele si grupul numit feldspati, toate trei, in proportii diferite, fiind principalele componente ale tipurilor variate de granit. Cuartul, format prin eroziune din granit, se acumuleaza adesea pe coasta si este principalul constituent al plajelor cu nisip.
Mineralele frecvente, precum feldspatii, cuartul si mica, sunt minerale care formeaza roci. Aceasta le deosebeste de mineralele care apar doar in cantitati mici. Calcita, mineralul care formeaza calcarul, este un alt mineral important format din roca eruptiva.
Datorita faptului ca exista atat de multe minerale in stare naturala, mineralogii au trebuit sa stabileasca o abordare sistematica a identificarii, bazata pe diferentele dintre proprietatile fizice si chimice ale fiecarui mineral. Proprietatile studiate pot fi simple, precum culoarea si durittea, pana la proprietati aflate prin analize complicate cu substante chimice.
Unele minerale, cum ar fi azuritul (albastr) si malachitul (verde) pot fi identificate pe baza culorii. Insa culoarea poate adesea sa introduca in eroare, deoarece multe minerale pot sa apara in culori foarte variate. Aceste variatii pot fi datorate impuritatilor, caldurii, luminii, iradiatiei si uzurii.
Prin zgaraierea unui mineral se produce o pulbere. Uneori culoarea acestei pulberi difera de cea a mineralului. De exemplu, pulberea mineralului negru hematite este rosu, pe cand pulberea magneziului, care este asemanator cu hematitul, este neagra.
Duritatea este o alta metoda de diferentiere a mineralelor. Mineralele sunt ordonate pe scara Mohs (numita dupa un mineralogy austriac) de la 1 la 10. Talcul, un mineral moale, este pe pozitia 1 pe aceasta scara, in timp ce diamantul, cea mai dura sustanta naturala, ocupa pozitia 10.

Sursa: http://www.minerals.ro 

DSC08043

Muzeul de mineralogie estetică a fierului – Ocna de Fier, judeţul Caraş-Severin

Cristaloterapie

Anunțuri

„Altera pars” – Cătălin Pavel

„Altera pars” – Cătălin Pavel

catalin-pavel
Așteptarea – Cătălin Pavel
o, aşteptarea nu va înceta cînd ne vom vedean-am să pot ascunde că eu sînt omul vărgat,
omul bătut cu vîna de bou a aşteptăriiuneori îmi eram recunoscător pentru clipele în care mă înstrăinam de tine
pentru furiile false pe care le simţeam împotriva ta
pentru că puteam să mai respir prin aşteptarea care ne despărţea;
alteori cînd te îmbrăţişam
era un fel de spasm
ca un înecat care încă scoate aer din gură
ca un mort de foame care încă înghite în secnimic frumos nu avea aşteptarea mea
în ochii mei se reflecta ceva din lumea din jur 
şi puţin din treaba pe care o făceam mecanic
dar în spate era perdeaua monstruoasă a aşteptării, era
cataracta din ochii cîinelui bătrîn
mi-era imposibil să mă uit la cineva
imediat şi-ar fi dat seama
ăsta aşteaptă,
nu vă bazaţi pe el
e atins de aripa aşteptăriiaşteptarea, accelerator de particule şi groapă de mraniţă,
căutarea umbrelor în carul cu noapte
aşteptarea, zeci de maşini încremenite într-un accident monstru, asta e casa taştiam că atunci cînd vorbim sau cînd ne scriem
urmele strategiei de supravieţuire pe timpul despărţirii nu dispar
cînd vorbeşti din interiorul aşteptării
orice deschidere se plăteşte, 
a doua zi eşti mahmur ca după băutură –
tu aştepţi, aşa că stai la locul tău
dacă te apuci să zburzi mîine n-o să poţi mişca un deget 
fără să urli de durere, deci:
bine, am treabă acum, hai, mai vorbim, 
la revedere

asta era,
nici tu nici eu nu mai puteam deschide ecluza
pentru că după ce celălalt ar fi plecat
cînd cuvintele lui s-ar fi stins
noi am fi muncit o noapte întreagă pentru a ne 
baricada la loc împotriva potopului
ajungi să nu mai poţi face asta
te dor pur şi simplu toate oasele
şi îi spui în gînd omului pe care îl iubeşti
de ce, de ce mi-ai rupt toate oasele,
nu cu supărare
pur şi simplu ca să mai stăm de vorbă

nu ştiam dacă nu am murit aşteptînd
dacă aşa stăteau lucrurile, atunci aşteptarea mea nu mai avea nici un rost
puteam să mă ridic şi să plec
să-mi văd de moarte ca de o mică grădină

 Cătălin Pavel

trofeu-mopete
De curând, la Editura A.T.U. din Sibiu, a apărut volumul „Altera pars”, de Cătălin Pavel. Volumul a fost distins în 2012 cu Premiul “Mopete” pentru manuscris -Premiile naţionale pentru poezie „Mircea Ivănescu”, acordate de Asociaţia „Artgothica Sibiu”.Din juriul care a premiat acest manuscris au făcut parte Ion Mureşan (preşedinte), Cornel Ungureanu, Ioan Moldovan, Leo Butnaru şi Felix Nicolau.Autorul a debutat literar cu romanul „Aproape a şaptea parte din lume”, la Editura Humanitas, în 2010, tot în urma câştigării unui concurs, şi anume a celui de Debut Literar UniCredit (secţiunea roman), ediţia a III-a.Premiul „MOPETE” pentru manuscris a fost însoţit de un trofeu realizat de Niu Herişanu, care înfăţişează personajul poeziilor lui Mircea Ivănescu.“Debutul poetic al lui Cătălin Pavel nu e unul oarecare, e indimenticabil, pentru că este vorba despre o elaborată concepţie asupra poeziei, pentru că acest volum nu este o sumă de poeme, are o structură realizată subtil şi într-un registru imagistic interesant, prin trei „înfăţişări” poetice în faţa poeziei înseşi. „Scrisorile acuzării” pot să fie inspirate din realitatea lumii în care trăieşte poetul sau pot să fie invenţii/convenţii poetice necesare pentru a se desprinde mai uşor „cealaltă parte” care reliefează cât de bine stăpâneşte poetul nu hazardul realului, ci „materia” cuvintelor într-o „altera pars” imagistică şi reflexivă. Cătălin Pavel ştie că istoria are nevoie de urme arheologice adevărate şi mai ştie să respingă disimulările poetice ca să dea putere ideii şi farmec expresiei. Nu e la prima ieşire în arena literaturii, a mai publicat romanul „Aproape a şaptea parte din lume”, bine primit de critica literară. Virtuţile de poet ale lui Cătălin Pavel vor face, cu siguranţă, ca şi „cealaltă parte” (poetică) să fie tot la fel de bine primită.” – Silviu Guga
sursa : aici
catalin-pavel-altera-pars
Curiozitatea , interesul, ne sunt deopotrivă stârnite de Cuprinsul volumului ” „Altera pars”, ce poartă amprenta neoboselii de-acum ȘI poet(ului) Cătălin Pavel, cel ce ne înfățișează o petală a poesiei mai altfel, îmbietoare , a nou, a chemare :
A. prima înfățișare  
  scrisorile acuzării (animalele mele le mănîncă pe ale tale)  
  așteptare (un an la paris, un an la giurgiu)  
  scrisorile acuzării (muezinul din tevfikiye)  
  scrisorile acuzării (dreptatea e de partea femeii lui lot)  
  scrisorile acuzării (mă apucaseră nopțile ca frigurile galbene)  
  așteptare (omul vărgat)  
  scrisorile acuzării (1947)  
  așteptare (mai rea decît)  
  scrisorile acuzării (poate fie şi atît ar fi suficient să te ţin lîngă mine)  
  zugzwang (moartea clinică)  
  așteptare (un arbore mișcător)  
  dezașteptare (mașina de cuvinte)  
  zugzwang (hai, încă o mişcare de antene şi curaj)  
  scrisorile apărării, (m.a.m.a și ta-ta-ta)  
  scrisorile apărării (toţi trei, ca un animal ciudat)  
  martor (garsoniera din dristor)  
  zugzwang (despărţirile nu sînt pentru morţi)  
  proiect de sentință (un pi devenit rațional)  
  apel (ghișeul pentru șomeri)  
  B. A doua înfățișare  
  broadacre city (jfk airport)  
  scrisorile apărării (töchterchen)  
  scrisorile acuzării (gülhane parkı)  
  broadacre city (de gaulle airport)  
  scrisorile apărării (ecografie)  
  dezașteptare  
  broadacre city (o’hare airport)  
  404 not found  
  broadacre city (ben gurion airport)  
  404 not found (frumusețea te arde ca haina lui nessus)  
  proiect de sentință (îmi purtam dragostea pe sub așteptare)  
  apel (fa presto)  
  broadacre city (atatürk airport)  
  martor (sicilia)  
  scrisorile acuzării (cea mai mare parte a timpului făcînd dragoste)  
  404 not found (ți-ai pierdut rochia asta am strigat cred)  
  proiect de sentință (taurul de bronz)  
  404 not found (șeherezada)  
  apel (fiarele vechi ale lumii)  
  C. A treia înfățișare  
  scrisorile apărării (tu vii din adîncul pămîntului)  
  scrisorile apărării (mmm și ttt)  
  scrisorile apărării (ca şi cum aici te-ar aştepta marea singurătate)  
  scrisorile apărării (orice dragoste trebuie să înceapă prin a cere iertare)  
  zugzwang (ce e cu bătrîneţea asta, ce e cu slăbiciunea asta)  
  martor (bani)  
  proiect de sentință (țigările de acum și de apoi)  
  martor (d/g)  
  apel (totul va fi bine)  
  dezașteptare (albicocca)  
  404 not found (un minut la telefon)  
  martor (omul de sticlă)  
  zugzwang (soarele și peer gynt)  
  sentința
Biografie Catalin Pavel

Altera pars, poezie, editura A.T.U., Sibiu, 2013

Premiul “Tânărul prozator al anului 2010” a fost obţinut de Cătălin Pavel pentru volumul “Aproape a şaptea parte din lume”, Editura Humanitas.

Aproape a saptea parte din lume, roman, Humanitas, București, 2010

Co-editor (cu Zoe Petre si Alexandra Lițu) și co-autor al unui Dictionar de mitologie greco-romana, editura Corint, 2011 

Doctor în arheologie cu o teză despre înregistrarea săpăturii arheologice: http://www.amazon.com/Describing-Interpreting-Past-Approaches-Excavation/dp/9737378814

Burse Chevening (Oxford), New Europe College (București), Mellon (Ierusalim). Săpături în țară, Germania, Franța, Maroc, Anglia, iar în Turcia la Milet și (în perioada 2005-2010) la Troia.

Catalin Pavel detine master in istorie antica si arheologie si este doctor in arheologie. Este licentiat in Jurnalism si Stiintele comunicarii si Licentiat in Istorie. A beneficiat de burse Erasmus (2001-2002, Munster), Chevening (2005-2006, Oxford, Hertford College) si New Europe College (Bucuresti, 2007-2008). A participat la sapaturi arheologice in urmatoarele situri: Tropaeum Traiani (Adamclisi, cu Univ. Bucuresti 1999, 2000, 2001), Haltern (cu Univ. Munster, 2002), Milet (cu Univ. Bochum, 2003), Volubilis (cu University College London, 2004), Bibracte (cu Univ. din Viena, 2004), Horcott Gloucestershire (cu Oxford Archaeology, 2006), Noviodunum (Isaccea, cu University College London, 2006), Troia (cu Univ. Tubingen, 2005, 2007-2009).Din 2004 este inscris in Registrul National al arheologilor.

Arheologia :  la graniţa dintre ştiinţele exacte şi disciplinele umaniste… poziţia paradoxală a arheologului ca meşteşugar, istoric, detectiv şi călător în “ţara străină” a trecutului nostru…. – Cătălin Pavel

interviu_foto1

CĂTĂLIN PAVEL – STRATEGII DE RESPIRAT
adun aici cîteva ponturi
privind exercitarea dreptului la respiraţie
unele descoperite de mine însumi în timpul captivităţii mele în lume
altele comunicate de prieteni lucizi şi duşmani aduşi în beţie.
pentru toate pot garanta că funcţionează din cînd în cînd
deşi nu trebuie abuzat.în primul rînd, e clar că
nu se respiră cu una cu două.
altfel această însemnare nu şi-ar avea rostul 
şi ar fi foarte tristă iar noi eliberaţi de teamă.
(unde rămăsesem) în al doilea rînd, e clar că
adevărata respiraţie trebuie păstrată
pentru ocazii speciale;
dacă eşti prins pe stradă respirînd ca lumea,
te deoache.respiraţia, ca majoritatea lucrurilor, este alcătuită din două părţi.
efectul pozitiv al inspiraţiei asupra concepţiei noastre artistice
despre viaţă trebuie întotdeauna contrabalansat
de o expiraţie eficientă, tradiţională.există un loc undeva
unde lumea este spartă şi pe acolo vine aerul
un loc pe care îl cauţi cu mîinile şi cu plămînii
şi nu găseşti decît spărtura altuia
pe unde vine aerul pentru el un aer 
care pentru tine nu este bun deşi te străduieştimarţi seara aţi încercat? de obicei merge mai uşorîn primul rînd nu mai vorbi nu mai vorbi deloc
cît de sticloasă e lumea cînd nu mai vorbeşti
şi iei de pe ea husa de cuvinte 
ca mantaua soldăţească de pe omul invizibil la studio X
şi nu mai vezi nimic
auzi doar aerul cum începe să intre şi să dea consistenţă
figurinelor dinăuntru care încep să se mişte 
ca mărgeanul rece resemnat în curentul marin

alergarea are rostul ei
dar trebuie adusă la îndeplinire purtînd o viaţă mai bună în minte
repetînd cuvintele
beau spirt şi fac sport –
dar mare atenţie alergarea creează o breşă
pe unde se strecoară înăuntru
nevoia de tot mai mult aer
înăuntru în sistemul de breşe
care respiră curajos încă o dată

ştiu că
apar probleme.
este şi lenea.
dar nu se poate.
trebuie respirat.
nu faci numai ce-ţi place.

o strategie care uneori dă rezultate
este să respiri la bordul unui vas alb care se îndepărtează.
ştiu că
nu suportăm să ne îndepărtăm.
n-am zis că o să fac cuiva 
viaţa mai uşoară cu însemnarea asta.

uneori e suficient să bei ceva, care să
simţi că intră bine, cu cineva OK, pe o
vreme OK, şi uneori fie şi numai una
din astea trei, incredibil.
alteori nu te pot face să respiri
nici cu aparatul.
dar eu scriu tocmai despre contrariul
contrariul aparatului aceluia.

sigur că repartizarea aerului pentru
îndeplinirea funcţiei de purtător de oxigen
şochează.
aerul nu se vede
deci e ca şi cum ai avea ochii închişi
şi nu vezi de unde vine ceea ce loveşte
unde pleacă ceea ce pierzi;
vreau aerul să aibă una din culorile strălucitoare
şi să fie făcut din aşchii de silex
să simt că respir
să fie o uşoară usturime,
ca atunci cînd te pişi.

există oraşe alpine unde respiri excelent
şi eşti întrebat cum respiri respiri excelent ?
şi tu răspunzi atunci da
acum vă rog să mă scuzaţi

mă gîndesc totuşi ce nemaipomenit ar fi
dacă într-o zi ne-am da toţi o întînire 
să ieşim în stradă şi să respirăm
cu zgomot 
ca nişte hipopotami cu guturai sever
ieşiţi la bălăceală împotriva bunului simţ.

Published in: on 13 Martie 2013 at 03:04  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Не заборавите …

Не заборавите

Najbolji tamburaski mix

Не заборавите

în albe nopţi, tristeţea ne sărută,

cuvintele se lăcrimeaz-a ciută…

se fulgeră-n oceanul tainelor, o clipă,

atât de mică, totuşi…  ne ridică…

Sibilla

Najbolji tamburaski mix 2

…….

Sssssst…

Sssssst…

Halid Beslic i Legende – Tamburasi

Uneori, lacrimile iau forma cântecului…

şi…  se cântă neplânsuri

risipindu-se-abisuri,

surâzându-se-a zbor…

Sibilla

Totuşi, zâmbet…

Totuşi, zâmbet…

” Să nu laşi să treacă o zi fără să auzi, să vezi sau să citeşti ceva frumos! ” – Goethe

sursa : aici

” Viata e plina de fumusete. Observ-o. Observa albinele, copiii, fetele zambitoare. Miroase ploaia si simte vantul. Traieste-ti viata la intregul ei potential, si lupta pentru visele tale. ” – Ashlay Smith

sursa : aici

” Este ceva frumos sau urât prin natura sa? Ceea ce place cuiva aceea-i frumos. ” – T Seminski

” Ideea de frumos se asociază numai cu Venus din Milo. Ideea de acasă se asociază cu chipul mamei. Ideea de vitalitate, de sănătate, de izbândă a vieţii şi de continuitate a speciei noastre este indisolubil legată de emblema feminităţii. ” – Nichita Stănescu

sursa : aici

” Şi ceea ce-i frumos n-a fost niciodată egal cu ce-i măreţ. ” – Luis Velez de Guevara

” Nimic nu e mai frumos decât adevărul, nici mai adevărat decât frumosul. ” – I L Caragiale

sursa : aici

” Nu se învaţă dragostea de frumos. Frumuseţea este peste tot, trebuie să o percepem. ” – Alexis Carrel

” Singurele lucruri care contează cu adevărat la sfârşitul sejurului tău pe acest pământ, sunt: Cât de frumos ai iubit? Care a fost calitatea iubirii tale? ” – Richard Bach

sursa : aici

” Ne-au învăţat să credem că tot ceea ce este frumos nu trebuie să fie folositor şi că tot ceea ce este folositor nu poate să fie frumos. Vreau să arăt că tot ceea ce este folositor poate să fie şi frumos. ” – Mahatma Gandhi

sursa : aici

” Dacă n-am avea acel pic de înţelegere pentru frumos, totul ar fi pierdut! ” – Erich Maria Remarque

” Sufletul tău trebuie să devină frumos şi divin, dacă vrei să contempli pe Dumnezeu şi frumuseţea. ” – Plotin

sursa : aici

” Mi-ar fi plăcut să fiu bogat poate… ca să dau şi altora. Sunt altruist. Sunt iubitor de oameni. Când ştii că fără ei nu poţi trăi. Şi ăsta este cel mai frumos lucru. Să iubeşti… ” – Sebastian Papaiani

*******

Love & Understanding

Totuşi, zâmbet…

Uneori,

îmi doream să nu fie nevoie să spun, tu, să ştii şi să-mi stai

firişoare de rouă pe tâmple-mi şi hodină să-mi dai…

Deseori,

întristări ţi-au rănit zâmbet blând, n-am dorit, n-am ştiut

şi nici tu n-ai hulit, ai tăcut apăsat şi-ai plecat neştiut…

Violet,

cerul zborului nostru sub ploi şi ades pălmuit,  sfâşiat

însă noi ştim mai bine ca toţi, că ne leagă ” ceva ” şi e făr de păcat…

Sibilla

Stropi de mărgăritar : ” nisam te zaboravio… ”

Stropi de mărgăritar :  ” nisam te zaboravio… ”

Bojan Tomovic – Nisam Te Zaboravio…

Dumnezeu de plumb

îmi dor călcâiele vocalelor, când, vreau nu vreau, nu pot fi eu…
mi-e dor, cumplit de dor, de iarbă, zmeur…  de trecutul meu,
au amuţit tristeţi şi rănile-mi perfide-s , nu-mi permit să plâng,
nespuse lacrimi mă-ncolţesc, le-aş lua la palme, dar, nu pot ca să le frâng…
şi-atunci, le-am strâns pe toate într-o cârpă de lumină, ca apoi
să le azvârl pădurilor, strigându-le cu ură : ” nu mai veniţi-napoi! ”
şi totuşi, unde aş putea să fug, să mă pitesc, de ele să m-ascund
când Dumnezeul meu, nu doar îmi pare, ci, aivea-i, este azi, de… plumb…

Sibilla

” Să nu vă fie ruşine de oamenii care  plâng pentru că inima spune mai multe decât gândul. ” – Fănuş Neagu

” Acele lacrimi transformate-n rouă-pietre ori pietre-rouă sunt stropii de mărgăritar ce niciodată nu se plouă…  ”- Sibilla

Ieri… pentru mâine, a ţie, doar mie…

Ieri…  pentru mâine , a ţie, doar mie…

iubesc sa te iubesc…

A iubi înseamnă, poate, a lumina partea cea mai frumoasă din noi! (Octavian Paler)

cuvintele se hodinesc… tu ştii, iubesc să te iubesc…

La Multi Ani fericiti!