un OM pe drumul lui…

un OM pe drumul lui…

eu

sunt numai Eu / si, poate unora nu deajuns / dar intr-o zi, voi spune ” am ajuns ” / si-oi hodini aripa… ( sibilla )

sunt numai Eu /…

si, poate unora nu deajuns

 dar intr-o zi, voi spune ” am ajuns ” /

si-oi hodini aripa…

( sibilla )

„I miei sogni sono irrinunciabili, sono ostinati, testardi e resistenti”

” When left alone ….. learn that despite everything you missed … God is the only one that remains near you. ”

în loc de concluzie :

„Începe să faci tot ceea ce poți face sau visezi că poți face. Curajul conține geniu, putere și magie.” Goethe

Rătăcesc…

sursa imaginii : aici

Rătăcesc…

azi, rătăcesc printre lacrimi frânte-n flori  de gheaţă,

ieri, gândurile-mi viscoleau pe-a iernilor  povaţă…

o luptă fără de sfârşit e astă ciută de-i zic, viaţă,

mă urlă sângele-n zăpezi şi focul lor, mă-nalţă… nalţă…

Sibilla

de dor…

Tatiana Stepa – Poem cu umeri goi

de dor…

sunt toamne care dor şi dor de noi,

ne vrem poemele cu umeri goi-napoi…

şi ne şoptim îngenunchiaţi în noapte, doi

copaci făr de pădure, peste… ploi…

Sibilla

sursa imaginii : aici

tristeţi…

Of, Doamne… toamnele cum ne mai dor…

surâdem mai amar şi rar şi… mor…

poeţii…

se depărtează palmele, se frâng

dureri de zidul nepăsării, plâng…

profeţii…

ce noapte  ne-a sorbit tot mustul

de  nu mai ştim nici izul, gustul

dimineţii…

Sibilla

Amintirile nu ne mai pot omorî; cel mult pot face o rană să doară şi să sângereze din nou. – Octavian Paler

Răvaşe…

Răvaşe…

Ceca feat Mira Skoric – Ne idi od mene…

A fost odată…

te plânge cerul sufletului meu, cu maci

şi tare-aş vrea, să nu-i culegi, să taci…

doar tânguirea vântului nebun ascult,

mă lunec nopţii a poveste, de demult…

Sibilla

Sunt lacrimi aşa de grele şi de fierbinţi, încât ochii nu le pot plânge; ele zac în inimă arzând-o… (  N Iorga )

Lacrimile mele, poartă taine-n palme, sunt menite să răsară zâmbet din stânca inimii tale, cândva… sau poate numai un surâs parfumat cu * a fost o dată …*… cine să ştie… vântul a şters paşii vocalelor umilite, cu-o rafală de ploaie… Îmi lasă ploile în pace şi… te du… În urma ta, rămâne poesia unei veri zdrenţuite , Icoana zâmbetului tău ce-am păstrat-o în Altarul sufletului, numai ca să-i închin balade şi… să-i mai mărturisesc uneori * te iubesc , dincolo de cuvinte, deasupra de tăceri, mai presus de orânduielile lumeşti… te iubesc… *…  ( Sibilla – răvaşe )

…….

îmi iartă dorul, nu-l lua în seamă

păşeşte peste el, fără de teamă şi..

te du…

nu zăbovi, că n-ai de ce, mi-e frig,

mă-nvălui cu-amintiri şi nu te strig,

sau, nu…

îmi iartă dorul, calcă-l în picioare..

ştii, e atât de greu încât nu doare,

râzi şi… te du…

( Sibilla )