” …inghitim in sec…a pofta… A mare pofta…”

amza

”  …inghitim in sec…a pofta… A mare pofta…”

7 aprilie 1931 se naște : Amza Pellea, actor român de teatru și film (d. 1983)

7 aprilie 1931, Băilești, Dolj

Cel mai iubit dintre pământeni ar fi împlinit astăzi 82 de ani!
Amza.. Tu, actor de geniu, trăieşti! Tu, și al tău suflet scăldat de lumina lui Dumnezeu..

Nimeni nu a reușit să influențeze atât de mult spiritul unui popor.. toți am vrut la un anumit moment al vieții să fim precum el.. Simplitatea şi dăruirea debordantă cu care şi-a tratat nu meseria, ci destinul de actor au fost divine.. a trecut întru lumină dar există lucruri care nu se pierd niciodată! 

Pesemne că tare bucuros ar fi să ştie că n-a fost uitat..

Sentimentele puternice de dor nu pot fi exprimate, cuvintele care i se potrivesc acestui mare om al culturii române nu se găsesc. Cariera lui Amza Pellea este o epopee glorioasă, îmbinând arta teatrală cu cea cinematografică, în toate personajele sale, devenite adevărate simboluri ale publicului şi ale istoriei artistice. Amza a fost cel mai mare actor roman şi un covârşitor om de teatru.. 

Astăzi, Amza, tu eşti cu noi!

sursa : aici 

58979_595904973755689_2097087921_n

La vizionarea lui „Atunci i-am condamnat pe toti la moarte” Londra 2013 – Luna Amza Pellea 

“O felie de paine. Un catel de usturoi. O frigaruie in foc cu slana. Se unge felia de paine cu usturoi. Se unge si cu untura ce picura din frigaruie.
Amza intoarce capul zambind si intinde painea. O sala intreaga de oameni inghit in sec…. Gestul a avut loc intr un sat din Romania. Inghitim in sec la Londra . Amza a intins felia, oferind o …in fata unui aparat de filmat in 1971. Inghitim in sec in 2013. Dupa 42 de ani …inghitim in sec…a pofta…
A mare pofta…”

sursa : Oana Pellea

Filmul Nea Mărin Miliardar, cu Amza Pellea în rolul principal, rămâne până azi filmul românesc cu cei mai mulţi spectatori plătitori din toate timpurile.

Pelicula regizată de Sergiu Nicolaescu a totalizat 14.642.114 de spectatori plătitori, potrivit datelor  de la Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), scrie Forbes România.

Amza Pellea s-ar fi putut numi în o mie de feluri, după oricare dintre personajele cărora le-a dat viață. Însă toată lumea l-a simțit a fi mai ales „nea Mărin”. Fiindcă mai ales cu acesta Amza s-a identificat până la contopire. Nimeni nu și-l mai poate închipui pe Amza decât dându-și pălăria ponosită pe ceafă și exclamând mucălit: „Băăă, tată, bă!”…….

Liliacul la Ponoare, loc binecuvântat de Dumnezeu…

sursa: aici

Liliacul la Ponoare, loc binecuvântat de Dumnezeu…

” Există locuri pe care Dumnezeu le-a creat anume pentru bucuria vederii şi a sufletului. Un asemenea loc este comuna Ponoarele, situată în fosta unitate administrativă Plaiul Cloşani cu reşedinţa la Baia de Aramă. Cum ieşi din acest orăşel, urmând firul Bulbei către izvor, intri într-un loc umbros străjuit de păduri, care poartă numele Valea Găinii. Legenda spune că pe aici ar fi trecut călugărul Nicodim după ce a fost alungat din Ponoare şi a mers la Tismana, unde a pus bazele unei strălucite ctitorii.

O salbă de frumuseţi te întâmpină la tot pasul: Peştera Bulba, Câmpurile de lapiezuri de la Brăzişori şi Cornetul Mare, Steiul Ponorii sub care se ascunde bisericuţa unde se zice că Nicodim ar fi vrut să înalţe un Sfânt lăcaş, minunata Vale a Morilor, Peştera Ponoarele, lapiezurile din Dealul Peşterii (Câmpul Cleopatrei şi Câmpul Afroditei), cele două zătoane şi Podul lui Dumnezeu, o rezervaţie carstică de valoare inestimabilă, completată în mod fericit de Cheile Băluţei şi Pădurea de liliac. Nu-I de mirare că în fiecare primăvară, la începutul lunii mai, aici vin turiştii atraşi de mireasma liliacului şi a frăsinicii ca să ia parte la această minunată sărbătoare a renaşterii naturii.

Sunt locuri binecuvântate de Dumnezeu, presărate cu frumuseţi nebănuite, care aşteaptă să ţi se dezvăluie, călătorule! ”

sursa :  AICI !

Niculina Stoican – Liliac cu flori mărunte :

Singura padure de liliac salbatic din tara noastra se află în comuna Ponoare, în Mehedinţi.

Comuna Ponoare este situată în nordul judeţului Mehedinţi, la o distanţă de 37 de kilometri de Motru, 65 de kilometri de Drobeta Turnu Severin, 65 de kilometri de Băile Herculane şi 45 de kilometri de Târgu-Jiu. Ea reprezintă o minune a naturii, multe dintre frumuseţile de aici fiind catalogate drept monumente ale naturii, unice în Europa.

sursa : aici

În apropierea localitatii se găseşte o întinsa pădure de liliac (cea mai mare din ţară – 20 hectare), ce atrage cu parfumul său, primăvara, iubitori ai naturii şi folclorului la Sărbătoarea Liliacului. Podul lui Dumnezeu este o arcadă de calcar (de 4 m grosime), cu o lungime de cca 60 de metri, o deschidere de 27 metri, şi o lăţime de 9,7 metri, fiind al doilea pod natural din Europa, ca mărime, şi singurul funcţional (pe deasupra sa trece şoseaua Drobeta Turnu Severin – Baia de Aramă – Băile Herculane). Podul s-a format prin prăbuşirea unui perete al Peşterii Bulba care, prin cei 5.000 de metri de galerii şi prin arhitectura sa interioară deosebită este o atracţie turistică.

sursa: aici
Deasupra peşterii şi a podului se află un deal plin cu formaţiuni carstice, între care ‘lapiezurile ingropate’ – încreţituri calcaroase – ce alcătuiesc Câmpul Afroditei şi Câmpul Cleopatrei, unice în Europa, la altitudini de pâna la 600 de metri. La cealaltă ieşire a peşterii (pentru cine mai are puterea să ajungă până acolo), întâlnim Lacul Zăton, un lac de origine carstică şi care, având legătură cu sistemul hidrografic al peşterii, este când plin ochi, când pustiu şi crăpat.

sursa: aici

AURA MARIŢA STOICA :

Padurea de liliac de la Ponoare, o minune a naturii, este o rezervatie botanica situata la 4 km de orasul Baia de Arama, pe drumul dintre Drobeta-Turnu-Severin şi Targu Jiu.
Rezervatia se intinde pe o suprafata de 20 ha, la o altitudine de 500m si reprezinta unica statiune din tara conservata datorita climatului bland, cu influente submediteraneene. Este declarata arie protejata conform H.C.J. nr.26/1994 si Legii nr.5/2000.

Aceasta rezervatie este situata in zona carstului de platforma al Podisului Mehedinti, intr-o depresiune intramontana, unde apar numeroase ponoare calcaroase.
Cele 20 de hectare ale padurii de liliac au fost declarate monument al naturii inca din anul 1965, parte integranta din aria protejata „Geo Parcul Podisul Mehedinti”.

In compozitia padurii, pe langa liliac (Syringa vulgaris) si mojdrean (Fraxinus ornus), care sunt speciile principale, mai apar diseminate gorunul (Quercus petraea), garnita (Quercus farnetto), etc. In etajul dominat de liliac si mojdrean, mai apar cornul (Cornus mas), dârmox (Viburnum lantana), jugastrul (Acer campestre), alunul (Corylus avellana), paducelul (Crataegus monogyna), scorusul (Sorbus torminalis), mai rar carpinita (Carpinus orientalis), visinul turcesc (Prunus mahaleb), etc.

Padurea de Liliac de la Ponoare reprezinta unica statiune din tara conservata, datorita climatului umed si bland al depresiunii care este protejata de culmile Mehedintului.
Speciile rare floristice: laleaua neagra, visinul turcesc si altele, precum si cele faunistice: vipera cu corn si broasca testoasa o impun mai mult in cadrul rezervatiilor naturale.

Aici, cand liliacul infloreste in prima parte a lunii mai se asterne un covor verde colorat cu nuante de la alb la violet, care imprastie seara dupa apusul soarelui, un parfum deosebit.

In fiecare an se organizeaza Sarbatoarea liliacului, care dainuie oficial din anul 1965, dar ea se tinea inca din timpuri stravechi, cand baieti si fetite, flacai si fete, mosnegi si babute, se adunau pentru a se desfata la umbra padurii de liliac.,

sursa: www.ponoare.ro

Mai multe articole..

sursa : aici

Zona mai cuprinde Steiul Ponorii, o stanca uriasa pe care Sfantul Nicodim voia sa construiasca o manastire. Pana la urma, a fost construita o bisericuta, despre care marele Nicolae Iorga spunea ca ar apartine cu adevarat constructiillor ridicate de Nicodim. Organizatorii au pregatit spectacole in aer liber, sustinute de formatii de muzica populara din Mehedinti si judetele limitrofe, dar si de tarafuri de artisti locali. Cei veniti sa petreaca o zi intr-o zona de o neasemuita frumusete vor putea remarca faptul ca o zi petrecuta in acordurile muzicii populare autentice si a parfumului de liliac va fi una de neuitat.

sursa : aici

Vor cânta Ansamblul «Danubius» cu interpreţi atât din Mehedinţi, cât şi din Gorj, Ansamblul «Liliacul», din localitatea Vinga,  ju­deţul Arad, un ansamblu din Serbia, după care Ansamblul «Liliacul din Ponoarele», an­samblul «Lăutarii din Chişinău» condus de maestrul Nicoale Bot­gros şi interpreţii Angelica şi Ni­culina Stoican, Petrică Mâţu Stoian, Constantin Enceanu şi alţii.

„Cantecul, dansul si costumele populare mostenite din vremi dobandesc o sporita frumusete in decorul padurilor in floare”.

sursa: aici

Trasee turistice la Ponoarele si Imprejurimi
In zona Rezervatiei Naturale Ponoarele exista numeroase trasee turistice ce pot fi strabatute cu relativa usurinta nici unul dintre acestea nedepasind 2 ore. In incercarea lor de a veni in sprijinul turistilor, localnicii au reusit sa puna la punct si sa traseze marcaje pentru un numar de cca 10 trasee turistice. La nivelul localitatii Ponoarele toate punctele de plecare pe diferite trasee au startul la Podul lui Dumnezeu de aici traseele continuand cu urmatoarele itinerarii turistice:

– Traseul turistic marcat cu banda albastra: Delul Pesterii – Campurile de Lapiezuri – Stanca Dracului – Zaton; traseul se acopera in cca 45 de minute.

– Traseul turistic marcat cu dunga rosie: Caminul Cultural – Padurea de Liliac – Cheile Balutei; acesta este un traseu de cca. o ora.

– Traseul turistic marcat cu cruce albastra: Caminul Cultural – Satul Baluta – Cheile Balutei – Valea Raienilor; timp de parcurgere 1 ora si jumatate.

– Traseul turistic marcat cu banda galbena : Scoala – Valea Morilor – Moara lui Crecuceanu – Steiul Ponorii; timpul in care se parcurge acest traseu este de cca 30 de minute.

– Traseul turistic marcat cu cruce rosie: Dealul Pesterii – Icoana din Colnice – Cornetu Mare – Balosi ; traseul dureaza o ora.

– Traseul turistic marcat cu punct albastru: Biserica Sf Nicodim – Valea Turcului – Mina Cauna; se parcurge in 30 min.

– Traseul turistic marcat cu cruce galbena: Scoala – Valea Morilor – Jghibina – Raiculesti – Gardaneasa; in punctul numit Jghibina traseul devine dificil, panta ce terbuie urcata avand o inclinatie destul de mare, tot traseul se acopera in 90 de minute

– Traseul turistic marcat cu punct rosu: Biserica Sf. Nicodim – Gaura Iepurelui – Valea Turcului – Lapiezurile de la Brazisori – Corvul Mare – Pestera Bulba ;durata parcursului 90 de minute.

– Traseul turistic marcat cu triunghi rosu: Valea lui Trandafir- Malareca – Fantana Mircii; acesta este cel mai lung traseu turistic care se parcurge in 2 ore.

– Traseul turistic marcat cu triunghi rosu: Biserica Sf. Nicodim – Cracul Muntelui – Varful Inalt ; la punctul terminus al acestui traseu care dureaza 90 de minute poate fi admirata panorama oferita de inaltimile Muntilor Mehedinti.

nepoata mea, Aura Mariţa Stoica ( în concurs la Festivalul Ponoarele )

Cazare la Ponoarele
Pentru cei care doresc sa petreaca o perioada la Ponorele ii anuntam ca au posibilitati de cazare in general in pensiuni de doua margarete dar care asigura tot confortul si acces la internet :

Pensiunea Borloveanu
Pensiunea Craciunescu
Pensiunea Luta
Pensiunea Doandes
Pensiunea Doman
Pensiunea Martinescu
Pensiunea Paulescu
Pensiunea Eleodor
Pensiunea Popescu
Pensiunea Mihaela
Pensiunea Selea
Pensiunea Tudorescu

Iar pentru cei obisnuiti cu cortul exista o zona de campare chiar pe platoul dealului pe care se afla Pestera Ponoarele in apropierea campurilor de lapiezuri. Iar daca nu ati fost inca la Ponoarele si aveti drum prin Mehedinti noi va invitam sa vizitati toate comorile naturale care se regasesc in arealul localitatii Ponoarele

Pentru orice informatie in legatura cu obiectivele si traseele turistice precum si date referitoare la posibilitatile de cazare puteti contacta autoritatile locale :

Telefon : 0252-381.512

Fax : 0252-381.512

email: primaria@ponoarele.ro

La final va comunicam ca textul de mai sus reprezinta un studiu si o centralizare a datelor desprinse din declaratii ale unor specialisti in speologie, articole media, carti de specialitate si nu in ultimul rand din expunerea opiniilor unor localnici si vizitarea Rezervatiei Naturale Ponoarele.

sursa: aici

,Ferice de ţara care are regiuni carstice şi peşteri. În astfel de locuri, omul de ştiinţă are un vast câmp de investigaţii, speologii găsesc un vast domeniu unde să-şi exerseze dorinţa de necunoscut şi priceperea de exploratori, turiştii loc de reculegere şi desfătări peisagistice, iar economiştii o mare <<mină de aur>>“

( Marcian Bleahu, Relieful carstic, Ed. Albatros, Bucureşti, 1982, p.285. )

„Ponoare, Ponoare” – 2010 – invitaţi :



Published in: on 30 aprilie 2011 at 20:44  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Nicoleta Voica : * folclorul mi-a fost harul si soarta. *

sursa imaginii : aici

Nicoleta Voica : * folclorul mi-a fost harul si soarta. *

Fire ambitioasa, puternica si plina de vivacitate, Nicoleta Voica impresioneaza prin simpla aparitie. Nicoleta este o solista pentru care viata a fost si este un adevarat tur de forta si care a facut fata cu succes celor mai mari provocari ale destinului. Nascuta pe 25 aprilie 1956, la Resita, Nicoleta Voica a crescut inconjurata de iubirea familiei, care a invatat-o sa pretuiasca cele mai de seama valori ale unui om.

Pasionata de mica de muzica si dansul popular, solista a avut ca punct de pornire in cariera concursul „Floarea din gradina”, când, la numai 18 ani, a cucerit trofeul. Au urmat inregistrari la radio, aparitii televizate si inregistrarea primul disc din cariera, in anul 1978, intitulat „Eu mi-s floarea florilor”.

Materialele audio si video i-au adus, in scurt timp, faima si consacrarea indragitei artiste a Banatului. Cele mai cunoscute cântece din repertoriul solistei, printre care „Lumea zice ca mi-i bine”, „Mosu meu m-o invatat”, „Am crescut fecior si fata”, s-au auzit si peste ocean, unde artista a locuit o buna bucata de vreme, devenind cetatean american.
* – Cântecul mi-a tinut viata! Nu pot sa-mi imaginez viata fara cântec, nu stiu sa traiesc fara el. Am trait 11 ani in America si pot sa va spun ca in fiecare casa de români se asculta muzica populara. Eu cânt dorul din traire, pe când altii il cânta numai din imaginatie. Bucuria mea e in cântec, iar cântecul nu m-a parasit niciodata. * – Nicoleta Voica

sursa : AICI !

Şciu bagie, nu mă mai vrei – Nicoleta Voica :

Am vazut,nu ma mai vrei
Bage draga
Si nu-ti mai plac ochii mei
Bage draga

Cine bage mi ti-o luat
Si mai mandru ti-o cantat
De asa iute m-ai zuitat..

O sa treaca ani si zile
Bage draga
Si-ai sa te zauiti de mine
Bage draga

Numa mie-mi pare rau
Ca n-o fost sa fi al meu

Ma gandesc si ma framant
Bage draga
Nu pot sa te scot din gand
Bage draga

Mi se rupe inima
Ca n-o fost sa fiu a ta

Asa ii viata facuta
Bage draga
Ce-i frumos sa si zauita
Bage draga

Da io nu stiu da o-i ziuita
Ca mi-ai fost drag ca viata
Ai fost tot ce am pe lume
Am trait doar pentru tine
s-acuma bage ce-mï ramane…

Nicoleta Voica – vezi, măi bagie ce-am ajuns… :

vezi, măi bagie şi-am ajuns,

din atâta drag şi-am prins,

să ne duşmănim aşa,

să ne stricăm inima…

şi-acum în mincie îmi vin,

vorbele dă sub băgrin,

când am zis că ne iubim,

şi nu nie mai despărţîm…

tu-ai fost bagie, staua mea,

şi io-am fost numa a ta,

ce-am iubit şi ce-am iertat

şinie ar mai fi răbdat

lângă suflet ce-am purtat,

m-am topit dă al tău drag..

sursa imaginii : aici

Nicoleta Voica este vocea şi sufletul ce se identifică cu Banatul. Renumita cântăreaţă spune că nu a plecat niciodată din Banat, pentru că l-a avut mereu în suflet şi că stă şi azi chiar în capitala Banatului, la Timişoara.

Mulţi sunt cei care o iubesc nespus pe această interpretă de muzică populară, care s-a identificat în timp cu regiunea pe care o cântă, Banatul. Puţini ştiu însă că Nicoleta Voica şi scrie cântece, nu doar le cântă.

„Voi scrie atâta timp cât trăiesc şi cât mă lasă Dumnezeu pe pământ şi chiar când n-am să mai pot să le cânt eu, am să scriu cântece pentru alţi solişti. Deocamdată sunt eu activă, dar am scris şi pentru alţi interpreţi“ spune Nicoleta Voica.

„Sufletul meu este Banatul, nu aş putea trăi altfel, nu am trăit niciodată altfel şi, indiferent unde aş fi, toată creaţia mea şi tot ceea ce gândesc se leagă de Banat, vorbind de cântec“

sursa : InfoCS.ro

Din iubire şi dor s-a născut mărgăritarul, folclor …