Totuşi, zâmbet…

Totuşi, zâmbet…

” Să nu laşi să treacă o zi fără să auzi, să vezi sau să citeşti ceva frumos! ” – Goethe

sursa : aici

” Viata e plina de fumusete. Observ-o. Observa albinele, copiii, fetele zambitoare. Miroase ploaia si simte vantul. Traieste-ti viata la intregul ei potential, si lupta pentru visele tale. ” – Ashlay Smith

sursa : aici

” Este ceva frumos sau urât prin natura sa? Ceea ce place cuiva aceea-i frumos. ” – T Seminski

” Ideea de frumos se asociază numai cu Venus din Milo. Ideea de acasă se asociază cu chipul mamei. Ideea de vitalitate, de sănătate, de izbândă a vieţii şi de continuitate a speciei noastre este indisolubil legată de emblema feminităţii. ” – Nichita Stănescu

sursa : aici

” Şi ceea ce-i frumos n-a fost niciodată egal cu ce-i măreţ. ” – Luis Velez de Guevara

” Nimic nu e mai frumos decât adevărul, nici mai adevărat decât frumosul. ” – I L Caragiale

sursa : aici

” Nu se învaţă dragostea de frumos. Frumuseţea este peste tot, trebuie să o percepem. ” – Alexis Carrel

” Singurele lucruri care contează cu adevărat la sfârşitul sejurului tău pe acest pământ, sunt: Cât de frumos ai iubit? Care a fost calitatea iubirii tale? ” – Richard Bach

sursa : aici

” Ne-au învăţat să credem că tot ceea ce este frumos nu trebuie să fie folositor şi că tot ceea ce este folositor nu poate să fie frumos. Vreau să arăt că tot ceea ce este folositor poate să fie şi frumos. ” – Mahatma Gandhi

sursa : aici

” Dacă n-am avea acel pic de înţelegere pentru frumos, totul ar fi pierdut! ” – Erich Maria Remarque

” Sufletul tău trebuie să devină frumos şi divin, dacă vrei să contempli pe Dumnezeu şi frumuseţea. ” – Plotin

sursa : aici

” Mi-ar fi plăcut să fiu bogat poate… ca să dau şi altora. Sunt altruist. Sunt iubitor de oameni. Când ştii că fără ei nu poţi trăi. Şi ăsta este cel mai frumos lucru. Să iubeşti… ” – Sebastian Papaiani

*******

Love & Understanding

Totuşi, zâmbet…

Uneori,

îmi doream să nu fie nevoie să spun, tu, să ştii şi să-mi stai

firişoare de rouă pe tâmple-mi şi hodină să-mi dai…

Deseori,

întristări ţi-au rănit zâmbet blând, n-am dorit, n-am ştiut

şi nici tu n-ai hulit, ai tăcut apăsat şi-ai plecat neştiut…

Violet,

cerul zborului nostru sub ploi şi ades pălmuit,  sfâşiat

însă noi ştim mai bine ca toţi, că ne leagă ” ceva ” şi e făr de păcat…

Sibilla

Ieri… pentru mâine, a ţie, doar mie…

Ieri…  pentru mâine , a ţie, doar mie…

iubesc sa te iubesc…

A iubi înseamnă, poate, a lumina partea cea mai frumoasă din noi! (Octavian Paler)

cuvintele se hodinesc… tu ştii, iubesc să te iubesc…

La Multi Ani fericiti!

licăre…

licăre…

 

licăre…

mi-e primăvara rană şi mă doare… îmi sângerează şoapte şi mă frânge poesia din culoare…

… mă doare primăvara… taina-i oare, ori numai zvâcnetul din muguri,  templul ploilor de soare ?!…

îmi dor necurse lacrimi şi cuvinte nerostite… pe tâmpla de magnolii îmi aşez tristeţi şi… mă zâmbesc cuminte…

adorm. visez revolta ce se-nalţă-n mine… am dreptul să iubesc, tresar… să cred în tine… vezi, mai există licăre… de luare-aminte…


licăre – Sibilla

* Nu vreau să cred că suferinţele sanctifică şi că înfrângerile sunt necesare. De ce ar trebui să ne apropiem de adevăr numai plini de răni? De ce ar trebui să fim sfâşiaţi de un vultur ca să avem curaj? Oare fericirea nu e aptă să ne înveţe ceea ce ne învaţă suferinţa? Nu există un drum spre artă şi spre noi înşine care să nu treacă prin infern? Nu poate ajunge la cer cine n-a străbătut pământul şi iadul, scria Goethe. Dar îl putem cita liniştiţi? Trebuie să ne temem de fericire, dacă vrem să atingem înălţimile din noi? *

Octavian Paler – Scrisori imaginare

*******

* … şi de mă-nalţ în mine cântec de magnolie aripă,

e pentru că-ţi respir surâsul de migdal cu frică…

dar dacă m-aş zminti-n povestea lumei, o furnică,

ştiu că-mi eşti rouă şi  acel * ceva * ce mă ridică… *

licăre… – Sibilla



Singurătatea, află de la mine, n-o umple lumea, ci o singură fiinţă. Una care te poate ridica sau nimici. – Paler

Să mă tem oare de dragoste mai mult decât de moarte?… – Octavian Paler

şi-am zâmbit… am zâmbit acum, când am descoperit că şi eu,  eu sunt… :

Sunt dintre cei care au cerut tăcerii să strige şi durerii să spere. ( Paler )

…….


zima…

zima…

Zima – Vlado Kalember:

Što mi jesen donjela
to mi zima odnjela
ruke što su grijale
hladan kaput skrojile

Neka drugi ljubi te
neka nebo tvoje je
al su moji oblaci
i u noći koraci

Nije zima što je zima
več što tebe gubim ja
nije zima što je zima
ti si me zaledila…

Ninge frumos… cred, prea frumos ca să-mi adoarmă somnul… am încetat demult să te alung şi mă supun vârtejului albastru-ţi crud, îţi scriu din nou… tu, nu mă-ntrebi nicicând * de ce ? * şi nici n-aş ştii ce să-ţi răspund…

şi cum să mă prefac că nu-mi e iarnă…

şi gânduri, rânduri risipite-n taină,

să le opresc…

mi-e dor, * atât *…

mi-eşti lacrimă şi zâmbetu-ţi spre mine îl doresc…

precum un fulg nătâng adeseori plutesc

să fulger nopţii licăr dinspre mine, nicăieri… mi-e iarnă şi ce iarnă… pietrele-mpietresc… se zbate vuiet viu deasupra tuturor şi toate numai şoapta : * te iubesc.. * …

călcând uşor pe rugi…

călcând uşor pe rugi…

Tutti Frutti Band – Stvari lagane… :

* Noi suntem doar îngeri cu o singură aripă, nu putem zbura decât îmbrăţişaţi. * – Luciano DeCrescenzo

călcând uşor pe rugi…

îmbrăţişează-mi lacrimi în uitare

şi .. te du…

iar de te strig napoi, chiar de te doare

să spui * nu *…

sărută-mi amintirile a rouă crudă

apoi fugi…

ştiu c-ai să vii-napoi şi făr de ciudă

rămâne-v-ai… atunci…

Sibilla

 

Totusi iubirea peste blestem – suflete pereche…

Totusi iubirea peste blestem – suflete pereche…

Dor de Mine … Tine/Mine…

Îmi râde o lacrimă mugur ,
şi-n juru-mi e doină şi frig,
şi plânge râsu-mi a purpur,
mă simt prea departe, mă strig …
Îmi cresc bobi de aripi din jale,
şi vreau să mă zbor înspre mine,
şi chipu-mi l-azvârl lor, la fiare,
mă vreau înapoi, pentru mâine …
Îmi cânt ruga-mi vie spre Ceruri,
şi murmur descântece trace,
şi sper să apuc şi-alte vremuri,
ca Eu-mi pe Mine să-mbrace …
( Sibilla )

* Sufletele pereche pot exista sub o forma sau alta in viata noastra, isi pot face aparitia pentru un scurt timp sau un timp indelungat in viata noastra, pot sa plece la fel de repede si neasteptat cum au venit, iti pot arata un drum, te pot salva de un pericol. Comunicarea cu ele se realizeaza cu usurinta, firesc, ca si cum v-ati cunoaste dintotdeauna, ca si cum ati impartasit lucruri si experiente comune intr-o alta viata, ca si cum era menit sa va intalniti si sa interactionati. Nivelul de intelegere, de perceptie, de comunicare cu sufletul pereche transcede latura fizica, sexuala, transcede ratiunea si legile atractiei. Comunicarea cu sufletele pereche are loc la un nivel mai intim, mai profund, mai spiritual, iar energia pozitiva pe care o simti venind dinspre ele este covarsitoare. Sufletul pereche nu impovareaza, nu provoaca durere, nu te face sa suferi, ci iti poate arata subtil o lectia a destinului pe care o ai de invatat. *

sursa : aici

Suflete pereche… :

* Intalnirea cu sufletul pereche e un eveniment unic in viata. Unii nici nu au acest noroc! Uneori regasirea sufletului pereche e dureroasa: poti simti dureri fizice daca nu esti cu el, dorul poate fi imens, a nu fi cu el poate fi o povara greu de suportat, depui un efort supraomenesc stiindu-l departe. De regula, intalnirea cu sufletul pereche are un rol decisiv, major, capital in destin: ne schimba viata, viziunea asupra vietii, parerea despre noi insine, modul de a intelege destinul, sau rolul lui este unul cat se poate de concret: ne ajuta sa depasim o mare proba, a venit sa ne arate o cale, sa ne dea un sfat, sa ne atraga atentia asupra unui pericol, sa ne ocroteasca intr-un moment-cheie, sa ne deschida calea spre fericire sau implinire…

Nu e obligatoriu ca sufletul pereche, o data intalnit, sa si ramana pentru toata viata alaturi de noi… Intalnirile karmice cu sufletul-pereche pot dura de la cateva ore pana la cativa ani, dar, din pacate, extrem de rar toata viata. Important este ca ni se ofera marea sansa de a invata o lectie de destin extrem de importanta datorita sau prin intermediul lui. ( … ) *

sursa : aici

HOLOGRAF – Suflet pereche…

In povestea Chineza a lui P`an-Ku, aflam despre separarea principiilor Ying si Yang.Mitul egiptean Atum, unde zeul aerului Shu ii separa pe Geb si pe Nut din imbratisarea amoroasa coincide cu Povestea Sumeriana a creatiei zeului An si a zeitei Ki. Povestea Akaddiana a lui Marduck si a taierii in doua parti a zeitei Tiamat din care s-a creat Lumea, pvestea Noua Zeelandeza a createiei Maori si a separarii lui Rangi si a lui Pappa,mitul german al lui Iymir ,creatia vedica in imnul “Purusasukta” despre uriasul primordial Purusa(Omul) fiind reprezentat ca totalitate cosmic,dar si ca fiinta androgina,sunt doar cateva dintre povestile care incorporeaza miturile creatiei. Aristophanes in “Banchetul” lui Platon povesteste cum oamenii initial au fost creati cu patru maini,patru picioare ,un singur cap dar cu doua fete,iar Zeus,temandu-se de forta lor,i-a despartit in jumatate,condamnandu-i pe vecie sa se caute reciproc.
“Sfoara rosie a sortii”este un mit Asiatic(in China si in Japonia)conform caruia zeii leaga o astfel de ata rosie,dar invisibila,de gleznele unui barbat si a unei femei,meniti sa fie impreuna.
O veche legenda evreiasca spune ca sufletele perfecte sunt create in rai iar pe pamant sunt despartite.Daca ele se vor intalni,nimic nu le va mai desparti,de unde si expresia ‘match made in heaven’. *

sursa : aici

Ce simplu mi-ai fi, dacă nu te-aş ubi

Altceva nu-i nimic
Şi mereu mă complic
Şi ce simplu mi-ar fi,
Dacă nu te-aş iubi.

Dacă m-aş lua după pretexte,
dacă-aş trage unde e uşor,
nici nu trebuia s-aud de tine
şi-mi era mai de folos să mor.

M-am băgat de bună voie slugă,
dragostei morale ce ţi-o port,
dar pricep că mi-ar fi fost rentabil
să privesc destinul ca pe-un sport.

Nu-i o simplă încăpăţânare,
pentru un ambiţios pariu,
dar aleg o cale complicată,
tocmai din motivul că sunt viu.

Eu detest relaţia burgheză,
decorată circumstanţial,
mă închin la legile naturii
şi salut iubirea, ca scandal.

Mama ei de viaţă prefacută,
tatăl ei de soartă la mezat,
te iubesc în felul unui trăznet,
te prefer aşa cum s-a-ntâmplat.

Greu îmi e şi greu îţi e şi ţie
cu acest fel de a trăi al meu,
totuşi, vreau să ştii că, din pacate,
dragostea e o dificultate,
fără care-ar fi cu mult mai greu…

Totusi iubirea peste blestem

Obsesia mea despre tine
Renaste, in mine, acum
Si iarasi e rau si e bine
Si toate se afla pe drum.

O clasica dragoste veche,
Transcrisa in versuri, candva,
Acum isi gaseste pereche
Si replica este a ta.

Poemele mele supreme,
Traite-ntre bine si rau,
Acum, s-au intors ca probleme,
Le-as trece pe numele tau.

Mereu, intre viata si moarte,
Mi-a fost si mi-e dat sa ma zbat,
Iar astazi, cand esti prea departe,
Abia te mai strig sugrumat.

Si nu mai dau lumii de stire
Ideea de care ma tam,
Ca nu mai exista iubire,
Asa cum exista blestem.

N-am cum sa accept ca, din toate,
Ramane doar zborul tarat
Si faptul ca nu se mai poate
Iubi decat rau si urat.

Vin versuri stravechi sa-mi inspire
Poemul cel nou ce il chem
Si totusi exista iubire,
In veci, peste orice blestem…

( Adrian Paunescu )

Sa ne uitam in visarea mirarilor, tumultul nelinistilor si sa pasim uitandu-ne spre inainte, fara a raspunde chemarilor demult ingalbenite in biblioteca sufletului…sa dam o sansa sufletului sa zboare, sa caute, sa gaseasca, sa se implineasca. – Sibilla

Elegie…
sunt scoica florilor de colţ,
ascund în miezu-mi viu, lumină…
cândva, eu fi-voi ce mă porţi,
în lacrima-ţi de zâmbet plină…
Sibilla

Lacrima-ţi zâmbet, m-a găsit, cumva m-a găsit şi clipele-de atunci mi-au rămas aripi…

Jedne Noci Jedne Zime…

Jedne Noci Jedne Zime…

Kemal Monteno Jedne Noci Jedne Zime…

Jedne noci, jedne zime

ko zna gdje i ko zna kada

moje ce te sjetit’ ime

nasih setnji, naseg grada

Ali ja cu bit’ daleko
ispod neke svoje kise
tad ce tudje ime neko
da ti znaci nesto vise
Necu znati gdje i s kime
dijelis noci, dijelis zime
necu znati ko te ljubi
jedne noci, jedne zime
Jedne noci, jedne zime
ko zna gdje
i ko zna kada
moje ce te sjetit’ ime
nasih setnji, naseg grada
A ja necu biti s tobom
da te smirim, da ti pricam
tvoj ce nemir tada skriti
neko ko mi nije slican
Necu znati gdje i s kime
dijelis noci, dijelis zime
necu znati ko te ljubi
jedne noci, jedne zime…

sursa imaginii : aici

…într-o noapte, într-o iarnă, gândul meu spre tine cearnă… ce tu ştii… că te iubesc…

dorul dacă-l primenesc şi-l îmbrac în fulgi de rouă, fie-ţi taina  dar mă plouă, cu-al tău zâmbet… şi-am să cresc…

mă răsai surâs în ploaie, vântul să nu mă îndoaie… şi mă rouă şi mă-nfaşă şi mă-nvolvură-n cămaşă , să-ţi şoptesc…

şi-apoi n-ai avea hodină până n-am să-ţi fiu senină, ierni să ţi-le înmuguresc….

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.