Rămas bun, cejka Nata …

Rămas bun, cejka Nata …

Sora bunicii mele, s-a stins… Azi, trupu-i firav i-a fost acoperit de pământ dar sufletu-i s-a grăbit la sora ei, la muma, la majka Darinka…

Se bucura când năvăleam vara în curte la muma. Cobora dealul din Glăviţa şi de-o-ntreba vreun sătean unde merge, zâmbea * mă duc la  Sora,  or vinit fecilii, nipoacilii dă la Răşiţa *. Ne aducea brânză şi ne poftea să trecem şi pe la ea.  Duminica, ieşea de la Biserică şi-n drumul spre casa ei din deal, de pe Glăviţa, nu exista să nu se oprească la muma la poartă. Intra şi şădea cu noi * la zbor * ( de vorbă ).

S-a dus şi cejka Nata, sora bunicii, s-a mutat pe steaua ei…

после смрти…

Mereu de-aci nainte, când voi culege sânzâiene şi rozmarin şi floare de tei şi mură şi zmeură, împreună cu surorile mele, ne-om aminti copilăria noastră frumoasă bogată-n amintiri şi peripeţii, de verile la Lescoviţa, de muma Darinka şi cejka Nata şi deda Marko şi ujka Duşa şi…

sursa : aici

Бог да јој у миру!

Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? – Sf Pavel
Nici măcar Moartea…

* Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârşit, credinţa am păzit. De acum mi s-a gătit cununa dreptăţii, pe care Domnul mi-o va da în ziua aceea. *

căci :

Căci nimeni dintre noi nu trăieşte pentru sine şi nimeni nu moare pentru sine. Că, dacă trăim, pentru Domnul trăim şi, dacă murim, pentru Domnul murim. Deci, şi dacă trăim, şi dacă murim, ai Domnului suntem, Căci pentru aceasta a murit şi a înviat Hristos, ca să stăpânească şi peste morţi şi peste vii. – Sf Apostol Pavel

Metanie

Doamne, fă din suferinţă,
Pod de aur, pod înalt,
Fă din lacrima velintă
Ca intr-un pat adânc şi cald.

Din lovirile nedrepte
Faguri facă-se şi vin.
Din infrângeri, scări şi trepte,
Din căderi, urcuş alpin.

Din veninul pus in cană
Fă miresme ce nu pier.
Fă din fiecare rană
o cădelniţă spre cer;

Şi din fiece dezastru
si crepuscul stins în piept,
Doamne, fă lăstun albastru
si fă zâmbet înţelept.

Radu Gyr

Mă vedea că rup fire de ruzmarin de la ea din  grăgină şi nu  mă sfădea, zâmbea şi-mi spunea cum să-l sădesc la muma-n grăgină, că-i bun, că-i din Grăgina Maişii Doamnului…

Rugă pentru părinţi – repetabila povară… :

Dumnezeu s-o hodinească-n pace pe cejka Nata !

Aşeaz-o, Doamne, în loc cu Lumină !

Reclame

Totusi iubirea peste blestem – suflete pereche…

Totusi iubirea peste blestem – suflete pereche…

Dor de Mine … Tine/Mine…

Îmi râde o lacrimă mugur ,
şi-n juru-mi e doină şi frig,
şi plânge râsu-mi a purpur,
mă simt prea departe, mă strig …
Îmi cresc bobi de aripi din jale,
şi vreau să mă zbor înspre mine,
şi chipu-mi l-azvârl lor, la fiare,
mă vreau înapoi, pentru mâine …
Îmi cânt ruga-mi vie spre Ceruri,
şi murmur descântece trace,
şi sper să apuc şi-alte vremuri,
ca Eu-mi pe Mine să-mbrace …
( Sibilla )

* Sufletele pereche pot exista sub o forma sau alta in viata noastra, isi pot face aparitia pentru un scurt timp sau un timp indelungat in viata noastra, pot sa plece la fel de repede si neasteptat cum au venit, iti pot arata un drum, te pot salva de un pericol. Comunicarea cu ele se realizeaza cu usurinta, firesc, ca si cum v-ati cunoaste dintotdeauna, ca si cum ati impartasit lucruri si experiente comune intr-o alta viata, ca si cum era menit sa va intalniti si sa interactionati. Nivelul de intelegere, de perceptie, de comunicare cu sufletul pereche transcede latura fizica, sexuala, transcede ratiunea si legile atractiei. Comunicarea cu sufletele pereche are loc la un nivel mai intim, mai profund, mai spiritual, iar energia pozitiva pe care o simti venind dinspre ele este covarsitoare. Sufletul pereche nu impovareaza, nu provoaca durere, nu te face sa suferi, ci iti poate arata subtil o lectia a destinului pe care o ai de invatat. *

sursa : aici

Suflete pereche… :

* Intalnirea cu sufletul pereche e un eveniment unic in viata. Unii nici nu au acest noroc! Uneori regasirea sufletului pereche e dureroasa: poti simti dureri fizice daca nu esti cu el, dorul poate fi imens, a nu fi cu el poate fi o povara greu de suportat, depui un efort supraomenesc stiindu-l departe. De regula, intalnirea cu sufletul pereche are un rol decisiv, major, capital in destin: ne schimba viata, viziunea asupra vietii, parerea despre noi insine, modul de a intelege destinul, sau rolul lui este unul cat se poate de concret: ne ajuta sa depasim o mare proba, a venit sa ne arate o cale, sa ne dea un sfat, sa ne atraga atentia asupra unui pericol, sa ne ocroteasca intr-un moment-cheie, sa ne deschida calea spre fericire sau implinire…

Nu e obligatoriu ca sufletul pereche, o data intalnit, sa si ramana pentru toata viata alaturi de noi… Intalnirile karmice cu sufletul-pereche pot dura de la cateva ore pana la cativa ani, dar, din pacate, extrem de rar toata viata. Important este ca ni se ofera marea sansa de a invata o lectie de destin extrem de importanta datorita sau prin intermediul lui. ( … ) *

sursa : aici

HOLOGRAF – Suflet pereche…

In povestea Chineza a lui P`an-Ku, aflam despre separarea principiilor Ying si Yang.Mitul egiptean Atum, unde zeul aerului Shu ii separa pe Geb si pe Nut din imbratisarea amoroasa coincide cu Povestea Sumeriana a creatiei zeului An si a zeitei Ki. Povestea Akaddiana a lui Marduck si a taierii in doua parti a zeitei Tiamat din care s-a creat Lumea, pvestea Noua Zeelandeza a createiei Maori si a separarii lui Rangi si a lui Pappa,mitul german al lui Iymir ,creatia vedica in imnul “Purusasukta” despre uriasul primordial Purusa(Omul) fiind reprezentat ca totalitate cosmic,dar si ca fiinta androgina,sunt doar cateva dintre povestile care incorporeaza miturile creatiei. Aristophanes in “Banchetul” lui Platon povesteste cum oamenii initial au fost creati cu patru maini,patru picioare ,un singur cap dar cu doua fete,iar Zeus,temandu-se de forta lor,i-a despartit in jumatate,condamnandu-i pe vecie sa se caute reciproc.
“Sfoara rosie a sortii”este un mit Asiatic(in China si in Japonia)conform caruia zeii leaga o astfel de ata rosie,dar invisibila,de gleznele unui barbat si a unei femei,meniti sa fie impreuna.
O veche legenda evreiasca spune ca sufletele perfecte sunt create in rai iar pe pamant sunt despartite.Daca ele se vor intalni,nimic nu le va mai desparti,de unde si expresia ‘match made in heaven’. *

sursa : aici

Ce simplu mi-ai fi, dacă nu te-aş ubi

Altceva nu-i nimic
Şi mereu mă complic
Şi ce simplu mi-ar fi,
Dacă nu te-aş iubi.

Dacă m-aş lua după pretexte,
dacă-aş trage unde e uşor,
nici nu trebuia s-aud de tine
şi-mi era mai de folos să mor.

M-am băgat de bună voie slugă,
dragostei morale ce ţi-o port,
dar pricep că mi-ar fi fost rentabil
să privesc destinul ca pe-un sport.

Nu-i o simplă încăpăţânare,
pentru un ambiţios pariu,
dar aleg o cale complicată,
tocmai din motivul că sunt viu.

Eu detest relaţia burgheză,
decorată circumstanţial,
mă închin la legile naturii
şi salut iubirea, ca scandal.

Mama ei de viaţă prefacută,
tatăl ei de soartă la mezat,
te iubesc în felul unui trăznet,
te prefer aşa cum s-a-ntâmplat.

Greu îmi e şi greu îţi e şi ţie
cu acest fel de a trăi al meu,
totuşi, vreau să ştii că, din pacate,
dragostea e o dificultate,
fără care-ar fi cu mult mai greu…

Totusi iubirea peste blestem

Obsesia mea despre tine
Renaste, in mine, acum
Si iarasi e rau si e bine
Si toate se afla pe drum.

O clasica dragoste veche,
Transcrisa in versuri, candva,
Acum isi gaseste pereche
Si replica este a ta.

Poemele mele supreme,
Traite-ntre bine si rau,
Acum, s-au intors ca probleme,
Le-as trece pe numele tau.

Mereu, intre viata si moarte,
Mi-a fost si mi-e dat sa ma zbat,
Iar astazi, cand esti prea departe,
Abia te mai strig sugrumat.

Si nu mai dau lumii de stire
Ideea de care ma tam,
Ca nu mai exista iubire,
Asa cum exista blestem.

N-am cum sa accept ca, din toate,
Ramane doar zborul tarat
Si faptul ca nu se mai poate
Iubi decat rau si urat.

Vin versuri stravechi sa-mi inspire
Poemul cel nou ce il chem
Si totusi exista iubire,
In veci, peste orice blestem…

( Adrian Paunescu )

Sa ne uitam in visarea mirarilor, tumultul nelinistilor si sa pasim uitandu-ne spre inainte, fara a raspunde chemarilor demult ingalbenite in biblioteca sufletului…sa dam o sansa sufletului sa zboare, sa caute, sa gaseasca, sa se implineasca. – Sibilla

Elegie…
sunt scoica florilor de colţ,
ascund în miezu-mi viu, lumină…
cândva, eu fi-voi ce mă porţi,
în lacrima-ţi de zâmbet plină…
Sibilla

Lacrima-ţi zâmbet, m-a găsit, cumva m-a găsit şi clipele-de atunci mi-au rămas aripi…

Andante…

Andante…

Wolfgang Amadeus Mozart – Piano Concerto No. 21 – Andante:

Andante…

se tânguie în vie, toamna,

miroase-a dor de altădată,

mirările-şi agaţă coama,

pe drumul lui * a fost odată *…

************************

ne-om scutura de neputinţe,

la buza cănilor cu must

uit-a-vom de uimiri, dorinţe,

de-al verilor toride, gust,,,

***************************

şi, poate că-ntr-un ochi de mură,

va mai rămne loc de-o şoaptă,

că te iubesc cum udătură

pămntul prea arid sub coastă…

Sibilla

* Adesea, oamenii uita ca una din componentele importante ale dragostei este vointa de a iubi. *

Dragostea este frumoasa tocmai pentru ca nu cunoste nici o silnicie, e preferinta sincera. – Camil Petrescu

Dragostea ii arata omului cum ar trebui el sa fie. Cand iubesti, descoperi in tine o nebanuita bogatie de tandrete si duiosie si nici nu-ti vine sa crezi ca esti in stare de o astfel de dragoste . (A. P. Cehov)

Totul sta in voia inimii, pe care nici oamenii, nici cerul, nici chiar propiriile noastre interese nu o pot schimba vreodata. – Fuscolo

Срећан родиендан, душо моја Лео!

Срећан  родиендан, душо моја Лео!

Poem

Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi
şi ţi-aş săruta talpa piciorului,
nu-i aşa că ai şchiopăta puţin, după aceea,
de teamă să nu-mi striveşti sărutul?…

( Nichita Stănescu )

Îmbrăţişarea

Când ne-am zărit, aerul dintre noi
şi-a aruncat dintr-o dată
imaginea copacilor, indiferenţi şi goi,
pe care-o lasă să-l străbată.

Oh, ne-am zvârlit, strigându-ne pe nume,
unul spre celălalt, şi-atât de iute,
că timpul se turti-ntre piepturile noastre,
şi ora, lovită, se sparse-n minute.

Aş fi vrut să te păstrez în braţe
aşa cum ţin trupul copilăriei, întrecut,
cu morţile-i nerepetate.
Şi să te-mbrăţişez cu coastele-aş fi vrut.

( Nichita Stănescu )

Iubirea e… zâmbetul tău sărutând mirările mele cum ploaia binefăcătoare petalele florii de colţ cu bobi de soare, a viu izvoraş de Miracole… zâmbetu-ţi e Apa vie ce picură muguri de Lumină pe aripa gândului meu şi… tu, tu eşti Seninul pe Cerul sufletului, eşti Licărul ce mă înalţă Pace… eşti mesteacănul ce-mi cântă rouă pe tâmple, pe coaste…

Срећан  родиендан … Срећан  родиендан, душо!

Haiku..

floare de jasmină tresare…

sărut surîsului

şi frînge dorul…

în Iubire.

Tu, rouă…

J.


într-o zi…

într-o zi…

Iulia Mitrea – Se plang de mine ingerii…

Şi-ntr-o zi ai să-mi vii… acolo, departe… şi, de parcă n-aş ştii, ţi-oi spune în parte, tot ce aici nu-ndrăzneam… Tu, ai să-mi surâzi * neştiinţa * a floare de colţ… şi-ntr-o noapte căinţa,  s-o slobozi, de poţi… Şi-ntr-o zi, ai să ştii…  c-am plecat şi-am rămas… o taină, o ciută, un abur… Popas…

( Sibilla )

www.desktopwallpapers.ro

într-o zi…

..Şi-ntr-o zi, ai să-mi ştii, al iernii frunziş… şi şoapta-mi-ţi va fii, mereu Luminiş…Şi-ntr-o zi, am să pier, dar, cu tine rămân… într-un pumn de surcele, într-o mână de fân… Şi-ntr-o zi, de mă cauţi, 7 litere-n lanţ… fi-vom noi, totdeauna, elegiei atlanţi…   ( Sibilla – răvaş… )

Sibilla

Copacii trişti..

Copacii trişti..

Crvena Jabuka – Da znas da me bolis:

Copacii trişti..

ce suflet fără de iubire se simte nalt şi împlinit…

ce inimă făr de pereche nu simte dor neostoit

şi care aripă să zboare, de-i ciung biet trup fără cealaltă,

nu este fără de lumină umbră, copaci făr de pădure-s… iască…

Sibilla

Balada copacilor trişti se curge cum dorul, adulmecând depărtările… ( Sibilla )

Există un Tărâm unde sufletele copaci înfloresc şi * iarna *… şi-acolo, departe, foc, apă, pământ, ori văzduh, au un singur nume şi-acela-i Iubire. Şi nu există inimă să nu dorească măcar visul, imaginea chipului, acelui Tărâm. Fie ea şi împietrită şi tot e loc de florile de stâncă-n cele mai nebănuite crăpături… ( Sibilla )

Sibilla

Bolujem Ti Duso…

Bolujem Ti Duso…

podrinjka.xanga.com/

* Din noaptea timpurilor, omul înţelesese că suferinţa, odată privită fără teamă, era paşaportul său către libertate. *   ( Paulo Coelho )

мусика srpska…

Capara – sta ja nemam to sto ona ima:

Do juce si moja ljubav bila
a sada si ostavljena sama
druga zena sad je meni mila
nema vise gotovo je s’ nama

Ref.
Sta ja nemam to sto ona ima
budi iskren reci mi pred svima
i priznaj mi sunce moje milo
zar ti samnom nije lepo bilo

Pricao sam da te mnogo volim
a ti si mi ludo verovala
ja odlazim tebi nek je srecno
jer si meni sve najlepse dala

Ref.

Necu vise da se secam noci
kad sam oci ljubio ti snene
taj ce zanos tebe brzo proci
kad ti lepo u zivotu krene

Ref.

Zorica BrunclikSta ja nemam to sto ona ima (duet Saban Saulic)

* Dragostea nu pune multe întrebări, deoarece, dacă începem să gândim, începe să ne fie frică. E o frică inexplicabilă, nu poate fi exprimată prin cuvinte. De aceea nu întrebi, faci. *  ( Paulo Coelho )

* Fiecare clipă de căutare este o clipă de regăsire. *  ( Paulo Coelho )

* A iubi înseamnă a fi în comunicare cu celălalt şi a descoperi în el scânteia lui Dumnezeu. *  ( Paulo Coelho )

* Dragostea poate fi o experienţă mai înspăimântătoare decât aceea de a te afla faţă în faţă cu un arcaş care ţinteşte spre inima ta. Dacă săgeata îşi nimereşte ţinta, eşti mort şi de restul are grijă Dumnezeu. Dacă te loveşte dragostea, trebuie să-ţi asumi singur consecinţele. *  ( Paulo Coelho )

Bolujem Ti Duso – Saban Saulic:

Bolujem ti duso
bol mi je golema
bolujem ti rano
a leka mi nema

Ref.
Zbog ociju tvojih
sto mi vise ne gledaju
sve sporije srce kuca
dusa je na izdisaju

Lekovi mi ne vrede
znam nema mi spasa
kad od tebe nema
ni traga, ni glasa

Ref.

* La urma urmei, ce e fericirea? Dragoste, se spune. Dar dragostea nu a adus şi nici nu va aduce vreodată fericirea. Dimpotrivă, nu e decât nelinişte, un câmp de luptă, nopţi nedormite, când ne întrebăm dacă e bine ce facem. Adevărata dragoste este plămădită din extaz şi agonie. *  ( Paulo Coelho )

*******