călcând uşor pe rugi…

călcând uşor pe rugi…

Tutti Frutti Band – Stvari lagane… :

* Noi suntem doar îngeri cu o singură aripă, nu putem zbura decât îmbrăţişaţi. * – Luciano DeCrescenzo

călcând uşor pe rugi…

îmbrăţişează-mi lacrimi în uitare

şi .. te du…

iar de te strig napoi, chiar de te doare

să spui * nu *…

sărută-mi amintirile a rouă crudă

apoi fugi…

ştiu c-ai să vii-napoi şi făr de ciudă

rămâne-v-ai… atunci…

Sibilla

 

Reclame

Totusi iubirea peste blestem – suflete pereche…

Totusi iubirea peste blestem – suflete pereche…

Dor de Mine … Tine/Mine…

Îmi râde o lacrimă mugur ,
şi-n juru-mi e doină şi frig,
şi plânge râsu-mi a purpur,
mă simt prea departe, mă strig …
Îmi cresc bobi de aripi din jale,
şi vreau să mă zbor înspre mine,
şi chipu-mi l-azvârl lor, la fiare,
mă vreau înapoi, pentru mâine …
Îmi cânt ruga-mi vie spre Ceruri,
şi murmur descântece trace,
şi sper să apuc şi-alte vremuri,
ca Eu-mi pe Mine să-mbrace …
( Sibilla )

* Sufletele pereche pot exista sub o forma sau alta in viata noastra, isi pot face aparitia pentru un scurt timp sau un timp indelungat in viata noastra, pot sa plece la fel de repede si neasteptat cum au venit, iti pot arata un drum, te pot salva de un pericol. Comunicarea cu ele se realizeaza cu usurinta, firesc, ca si cum v-ati cunoaste dintotdeauna, ca si cum ati impartasit lucruri si experiente comune intr-o alta viata, ca si cum era menit sa va intalniti si sa interactionati. Nivelul de intelegere, de perceptie, de comunicare cu sufletul pereche transcede latura fizica, sexuala, transcede ratiunea si legile atractiei. Comunicarea cu sufletele pereche are loc la un nivel mai intim, mai profund, mai spiritual, iar energia pozitiva pe care o simti venind dinspre ele este covarsitoare. Sufletul pereche nu impovareaza, nu provoaca durere, nu te face sa suferi, ci iti poate arata subtil o lectia a destinului pe care o ai de invatat. *

sursa : aici

Suflete pereche… :

* Intalnirea cu sufletul pereche e un eveniment unic in viata. Unii nici nu au acest noroc! Uneori regasirea sufletului pereche e dureroasa: poti simti dureri fizice daca nu esti cu el, dorul poate fi imens, a nu fi cu el poate fi o povara greu de suportat, depui un efort supraomenesc stiindu-l departe. De regula, intalnirea cu sufletul pereche are un rol decisiv, major, capital in destin: ne schimba viata, viziunea asupra vietii, parerea despre noi insine, modul de a intelege destinul, sau rolul lui este unul cat se poate de concret: ne ajuta sa depasim o mare proba, a venit sa ne arate o cale, sa ne dea un sfat, sa ne atraga atentia asupra unui pericol, sa ne ocroteasca intr-un moment-cheie, sa ne deschida calea spre fericire sau implinire…

Nu e obligatoriu ca sufletul pereche, o data intalnit, sa si ramana pentru toata viata alaturi de noi… Intalnirile karmice cu sufletul-pereche pot dura de la cateva ore pana la cativa ani, dar, din pacate, extrem de rar toata viata. Important este ca ni se ofera marea sansa de a invata o lectie de destin extrem de importanta datorita sau prin intermediul lui. ( … ) *

sursa : aici

HOLOGRAF – Suflet pereche…

In povestea Chineza a lui P`an-Ku, aflam despre separarea principiilor Ying si Yang.Mitul egiptean Atum, unde zeul aerului Shu ii separa pe Geb si pe Nut din imbratisarea amoroasa coincide cu Povestea Sumeriana a creatiei zeului An si a zeitei Ki. Povestea Akaddiana a lui Marduck si a taierii in doua parti a zeitei Tiamat din care s-a creat Lumea, pvestea Noua Zeelandeza a createiei Maori si a separarii lui Rangi si a lui Pappa,mitul german al lui Iymir ,creatia vedica in imnul “Purusasukta” despre uriasul primordial Purusa(Omul) fiind reprezentat ca totalitate cosmic,dar si ca fiinta androgina,sunt doar cateva dintre povestile care incorporeaza miturile creatiei. Aristophanes in “Banchetul” lui Platon povesteste cum oamenii initial au fost creati cu patru maini,patru picioare ,un singur cap dar cu doua fete,iar Zeus,temandu-se de forta lor,i-a despartit in jumatate,condamnandu-i pe vecie sa se caute reciproc.
“Sfoara rosie a sortii”este un mit Asiatic(in China si in Japonia)conform caruia zeii leaga o astfel de ata rosie,dar invisibila,de gleznele unui barbat si a unei femei,meniti sa fie impreuna.
O veche legenda evreiasca spune ca sufletele perfecte sunt create in rai iar pe pamant sunt despartite.Daca ele se vor intalni,nimic nu le va mai desparti,de unde si expresia ‘match made in heaven’. *

sursa : aici

Ce simplu mi-ai fi, dacă nu te-aş ubi

Altceva nu-i nimic
Şi mereu mă complic
Şi ce simplu mi-ar fi,
Dacă nu te-aş iubi.

Dacă m-aş lua după pretexte,
dacă-aş trage unde e uşor,
nici nu trebuia s-aud de tine
şi-mi era mai de folos să mor.

M-am băgat de bună voie slugă,
dragostei morale ce ţi-o port,
dar pricep că mi-ar fi fost rentabil
să privesc destinul ca pe-un sport.

Nu-i o simplă încăpăţânare,
pentru un ambiţios pariu,
dar aleg o cale complicată,
tocmai din motivul că sunt viu.

Eu detest relaţia burgheză,
decorată circumstanţial,
mă închin la legile naturii
şi salut iubirea, ca scandal.

Mama ei de viaţă prefacută,
tatăl ei de soartă la mezat,
te iubesc în felul unui trăznet,
te prefer aşa cum s-a-ntâmplat.

Greu îmi e şi greu îţi e şi ţie
cu acest fel de a trăi al meu,
totuşi, vreau să ştii că, din pacate,
dragostea e o dificultate,
fără care-ar fi cu mult mai greu…

Totusi iubirea peste blestem

Obsesia mea despre tine
Renaste, in mine, acum
Si iarasi e rau si e bine
Si toate se afla pe drum.

O clasica dragoste veche,
Transcrisa in versuri, candva,
Acum isi gaseste pereche
Si replica este a ta.

Poemele mele supreme,
Traite-ntre bine si rau,
Acum, s-au intors ca probleme,
Le-as trece pe numele tau.

Mereu, intre viata si moarte,
Mi-a fost si mi-e dat sa ma zbat,
Iar astazi, cand esti prea departe,
Abia te mai strig sugrumat.

Si nu mai dau lumii de stire
Ideea de care ma tam,
Ca nu mai exista iubire,
Asa cum exista blestem.

N-am cum sa accept ca, din toate,
Ramane doar zborul tarat
Si faptul ca nu se mai poate
Iubi decat rau si urat.

Vin versuri stravechi sa-mi inspire
Poemul cel nou ce il chem
Si totusi exista iubire,
In veci, peste orice blestem…

( Adrian Paunescu )

Sa ne uitam in visarea mirarilor, tumultul nelinistilor si sa pasim uitandu-ne spre inainte, fara a raspunde chemarilor demult ingalbenite in biblioteca sufletului…sa dam o sansa sufletului sa zboare, sa caute, sa gaseasca, sa se implineasca. – Sibilla

Elegie…
sunt scoica florilor de colţ,
ascund în miezu-mi viu, lumină…
cândva, eu fi-voi ce mă porţi,
în lacrima-ţi de zâmbet plină…
Sibilla

Lacrima-ţi zâmbet, m-a găsit, cumva m-a găsit şi clipele-de atunci mi-au rămas aripi…

potop. de frunze…

potop. de frunze…

Ceca – ne idi … :

ne idi od mene…

* Dorul, această stare de beţie a depărtărilor. * – Emilia Hîrbea
Dorul… surâsul ce surâde lacrimi, adieri ce dor cum roua petalele inimii, a speranţă… – Sibilla


potop. de frunze…

cuprins-am dorul dinspre tine pe o frunză, mie,
să-mi ţie sufletului cald, pe-a toamnelor poesie…
de dat-am vântului să-ţi clipocească simfonie,
e fiindcă frunzele-mi sunt mii, iubirea-ţi vie,  vie…
Sibilla
Tu, suflete copac…  frunzişu-ţi dulce-amar doar eu mă-ncumet să-l împac şi tu…  te-abandonezi baladei de culori cu iz de rugă vie şoptindu-mă pe-a toamnei pleoapă, poesie… ţie, numai ţie… – Sibilla

Andante…

Andante…

Wolfgang Amadeus Mozart – Piano Concerto No. 21 – Andante:

Andante…

se tânguie în vie, toamna,

miroase-a dor de altădată,

mirările-şi agaţă coama,

pe drumul lui * a fost odată *…

************************

ne-om scutura de neputinţe,

la buza cănilor cu must

uit-a-vom de uimiri, dorinţe,

de-al verilor toride, gust,,,

***************************

şi, poate că-ntr-un ochi de mură,

va mai rămne loc de-o şoaptă,

că te iubesc cum udătură

pămntul prea arid sub coastă…

Sibilla

* Adesea, oamenii uita ca una din componentele importante ale dragostei este vointa de a iubi. *

Dragostea este frumoasa tocmai pentru ca nu cunoste nici o silnicie, e preferinta sincera. – Camil Petrescu

Dragostea ii arata omului cum ar trebui el sa fie. Cand iubesti, descoperi in tine o nebanuita bogatie de tandrete si duiosie si nici nu-ti vine sa crezi ca esti in stare de o astfel de dragoste . (A. P. Cehov)

Totul sta in voia inimii, pe care nici oamenii, nici cerul, nici chiar propiriile noastre interese nu o pot schimba vreodata. – Fuscolo

* Am învăţat să iubesc ca să fiu iubit… *

* Am învăţat să iubesc ca să fiu iubit… *

Mărturisire …

Dintotdeauna, * răfuielile * mele cu Eminescu, Nichita, Militaru, Minulescu, Gyr, Paler… au rămas nefinalizate… s-a fost lăsat loc de , mereu mai spus ceva…

Fărâme de suflet a Cuvintelor tresărite deasupra de năframa tăcerii umezită-n lacrimi şi roua florilor de stâncă şi-au făcut cale spre tâmplele-mi cernite nainte de vreme şi mângâierea şoaptelor lor a blândă Lumină a fulgerat cum zâmbetul dimineţii…

* Sunt trist … * spune Paler… sunt trist… Nu de puţine ori am stabilit cu mine de vorbă poposind pe tărâmuri numai de Paler poate ştiute, că : tristeţea tristeţiilor atât de profund intuită, localizată pe harta sufletelor de Paler, cuprinde îmbrăţişarea tuturor tristeţilor noastre nerostite surâse a speranţe cum lacrima cireşelor  a ploi binecuvântate, a multe, multe… Paler, s-a priceput întotdeauna să le dea glas, să le împărtăşească într-u învăţare, pilde, invitaţie la meditaţie, şi, poate acea Iubire mai presus de cuvinte, de-aici simplitatea totuşi atât de bogată-n trăiri a spuselor sale… ca pentru a fi înţelese, deprinse de oricine-şi deschide suflet, inimă şi lasă să pătrundă Răsăritul  unui nou început, cândva…

Vă amintiţi ? * Avem timp pentru toate…. *….

( Sibilla )

eugenfurdui.freehostia.com/peisaje/peisaje.htm

Am învăţat să iubesc, ca să fiu iubit. – Octavian Paler

Nu dispreţui lucrurile mici; o lumânare poate face oricând ceea ce nu poate face soarele niciodată: să lumineze în întuneric. – Octavian Paler

Elegie

„Mai bine sa umplem cu flori

toate craterele vulcanilor,

sa uitam mortii neingropati

si vantul sa cante singur

ce mai e de gasit prin cenusa,

mai bine sa ne ducem departe de ranile noastre,

sa nu regretam nimic si sa cultivam trandafiri,

mai bine sa fixam sarbatorile

in zile fara memorie,

mai bine sa ducem ucigasilor crini

si sa-i declaram inocenti,

mai bine sa convingem fantomele

sa ne lase in pace,

sa ne ducem departe de ranile lor

si cat mai discret,

sa nu deranjam cu tristetile noastre pe nimeni,

inainte de a spune ca toate acestea-s firesti.”

– Octavian Paler –

eugenfurdui.freehostia.com/peisaje/peisaje.htm

În 2 iulie 1936, în localitatea Lisa , judeţul Făgăraş ( Braşov ), se năştea Octavian Paler…

Octavian Paler : scriitor, jurnalist, editorialist şi om politic român.

Activitate:
Scriitor si jurnalist roman. A fost licentiat in Filosofie si Drept. A fost redactor, sef de sectie, corespondent special, redactor-sef adjunct la Radio-TV, corespondent Agerpres la Roma, director general al TVR (1965-1970), redactor-sef al ziarului „Romania libera“ in perioada 1971-1983, iar dupa evenimentele din decembrie 1989, director onorific al aceluiasi cotidian. A debutat ca scriitor in 1958, cu volumul de versuri „Umbra cuvintelor“, continuind cu note de calatorie – „Drumuri prin memorie“, critica de arta – „Un muzeu in labirint“, eseuri – „Mitologii subiective“ si proza – „Viata ca o corida“. A fost membru al Uniunii Scriitorilor, precum si deputat in Marea Adunare Nationala.

Dupa 1989, a fost membru fondator al Grupului pentru Dialog Social si al Aliantei Civice. Cele mai importante carti ale sale sint ”Viata pe un peron”, „Scrisori imaginare”, „Apararea lui Galilei”, „Mitologii subiective”, „Caminante”, „Autoportret intr-o oglinda sparta”, „Un muzeu in labirint”, „Eul detestabil”, „Vremea intrebarilor“, „Rugati-va sa nu va creasca aripi”, „Don Quijote in est”, „Polemici cordiale”.

Definiţia strigătului

Ţi-aş spune ceva,
despre noi,
despre zăpada de-afară,
despre dragostea mea.
Ţi-aş spune ceva,
orice,
numai să nu crească iarba tăcerii între noi.
Ţi-aş spune ceva,
ce-ai ştiut,
sau ce ştiu,
dar a-nceput să crească iarba tăcerii între noi
şi s-au rătăcit sunetele din cuvântul târziu.

( Octavian Paler )

Nu mi-e frică de Dumnezeu, ci de absenţa lui Dumnezeu. – Octavian Paler

eugenfurdui.freehostia.com/peisaje/peisaje.htm

Poetul

anunţă cetăţii, pămîntului că ploaia există,
anunţă oamenilor că au datoria să spere. Un poet
în faţa unui cer ars, în faţa unui cîmp pîrjolit
şi care nu e în stare să cînte şi să creadă în ploi,
să ne aducă aminte că ploaia există, că ea va înflori
pămîntul bolnav,

aşadar un poet care nu e profet al speranţei,
un poet cu buzele arse care nu simte nevoia să cînte ploile
lumii

n-a înţeles că poezia e în primul rînd o formă a speranţei.
La ce bun poetul, în vreme de secetă?
Să cînte ploile tocmai atunci,
Cînd avem cea mai mare nevoie de ele, cînd ne lipsesc şi
ne dor,

cînd soarele arde şi mîinile miros a îndoială,
cînd arbori de nisip se risipesc la cea mai mică adiere,
cînd amintirile au gust de eroare şi speranţa e un cuvînt
dificil

şi cel care cîntă ploile riscă să fie dispreţuit şi lovit
chiar cu pietre, urmărit şi de zei şi de oameni
pentru nebunia şi curajul său care cîntă

ploile, care cîntă torentele cînd oamenii ridică braţele
rămîn răstigniţi în aer ca pe dealul Golgotei. Cine să anunţe
ploile

dacă nu poezia? Cine să aibă curajul să vadă pe cerul gol
nori de ploaie,

cine să-şi ia riscul de a profeţi dacă nu poezia,
cea care a stat cu grecii sub zidurile Troiei
şi cea care a coborît cu Dante în Infern?

Undeva spre limita disperării, eu am găsit totdeauna speranţa. – Octavian Paler
am învăţat să iubesc,
ca să fiu iubit…
iubesc să iubesc,
Lumină-n infinit…
Sibilla
Sursa informaţiilor : citapedia.ro

Срећан родиендан, душо моја Лео!

Срећан  родиендан, душо моја Лео!

Poem

Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi
şi ţi-aş săruta talpa piciorului,
nu-i aşa că ai şchiopăta puţin, după aceea,
de teamă să nu-mi striveşti sărutul?…

( Nichita Stănescu )

Îmbrăţişarea

Când ne-am zărit, aerul dintre noi
şi-a aruncat dintr-o dată
imaginea copacilor, indiferenţi şi goi,
pe care-o lasă să-l străbată.

Oh, ne-am zvârlit, strigându-ne pe nume,
unul spre celălalt, şi-atât de iute,
că timpul se turti-ntre piepturile noastre,
şi ora, lovită, se sparse-n minute.

Aş fi vrut să te păstrez în braţe
aşa cum ţin trupul copilăriei, întrecut,
cu morţile-i nerepetate.
Şi să te-mbrăţişez cu coastele-aş fi vrut.

( Nichita Stănescu )

Iubirea e… zâmbetul tău sărutând mirările mele cum ploaia binefăcătoare petalele florii de colţ cu bobi de soare, a viu izvoraş de Miracole… zâmbetu-ţi e Apa vie ce picură muguri de Lumină pe aripa gândului meu şi… tu, tu eşti Seninul pe Cerul sufletului, eşti Licărul ce mă înalţă Pace… eşti mesteacănul ce-mi cântă rouă pe tâmple, pe coaste…

Срећан  родиендан … Срећан  родиендан, душо!

Haiku..

floare de jasmină tresare…

sărut surîsului

şi frînge dorul…

în Iubire.

Tu, rouă…

J.


Navodno…

Наводно…

Ivana Banfic feat. Hari Mata Hari – Navodno

Da te s nekom drugom vidjaju
potajno, potajno
pored nje izgledas potpuno
zaljubljeno, zaljubljeno

Da me vise ne volis
beskrajno, beskrajno
da me vise ne volis
navodno, navodno

Za me srce si zatvorila
odavno, odavno
prve ljubavi mi davala
premalo za me premalo

Da me vise ne volis
beskrajno, beskrajno
da me vise ne volis
navodno, navodno

Zar me vise ne volis
navodno, navodno

Ljubavi si uvijek imao
dovoljno, za me premalo
uz mene drugu nisi nikada
trebao, trazio

Ref.
Kad me vise ne volis
beskrajno, beskrajno
kad me vise ne volis
navodno, navodno…

За моју душу

Тамо далеко… Наводно…

Ево, ти си моје крило a Тамо далеко, ти си моја  душу …

ne voli te niko kao ja…

тихо, моје срце мира, ти си моја  душу …

ти си моја судбина…

Danijela Vranic i Aca Lukas – Niko kao ti

Danijela:Nisam sanjala da zivot tako boli,dao mi je bog lepotu i sve sto sam uvek zelela al niko znao nije sta mi to duso krijes
REF:Niko kao ti u ovom svetu lazi nije umeo sudbine da me spasi sve te godinee,a sad pred tobom stojim zivota se ne bojim
Niko kao tii u mome svetu tuge nije video nijednu boju duge u tim ocima a sad pred tobom stojim ljubavi se ne bojim.
Aca:Ko da verujem da mrtvi covek dise,nisam nikada imao pravi razlog da se promenim ni zelju da ozivim,nikome da se divim..
REF:Niko kao ti u ovom svetu lazi nije umeo sudbine da me spasi sve te godinee,a sad pred tobom stojim zivota se ne bojim
Niko kao tii u mome svetu tuge nije video nijednu boju duge u tim ocima a sad pred tobom stojim ljubavi se ne bojim.

REF

Sibilla