Uz Moravu vetar duva…

Uz Moravu vetar duva…

U Srbiji varos velika 
kroz nju tece reka Morava 
kraj nje smo se, duso, sreli mi 
sreli smo se i zavoleli…

Ref.
Uz Moravu vetar duva
stari ribar tajnu cuva
niko za nas ne mora da zna
ruke mi ka tebi lete
svi jos misle da si dete
al’ na jesen zenicu te ja…

U kafani guzva velika 
a orkestar nasu pesmu zna 
kad zasvira, prozor otvoris
lagano da majku ne budis…

Ref.

*******

Covek zna samo za dubinu i gorcinu nesrece koju je sam doziveo,kao i za tezinu bolesti koju je sam preboleo,ali niko ne zna za nesrece i bolesti koje drugi podnose.Jovan Ducic

‎”Najveca ljudska greska je, pokusati izbaciti iz glave, ono sto ti je u srcu.”

Ljubav je jedina igra koja se igra udvoje u kojoj oboje pobeđuju. ^^ (Eva Gabor)

Reclame

Mai bine mai târziu decât să rămân datoare…

Mai bine mai târziu decât să rămân datoare…

„NIGEIA”,SFANTUL ILIE” sau ” SFET ILIA” (din pop.Lesco.-„SFICILIILE”)      ​                              ​                              ​                           Sarbatoarea Satului LESCOVITA                     ​        …   

                           ​                              ​                  

O Sarbatoare Sfanta (Crestina),nu consta in propaganda anumitor „culte” religioase sau politice.    ci in Credinta unui popor intr-un Dumnezeu Unic,in Dragostea fata de semeni si-n Inaltare.              Micul Popor al Lescovitei(neansemnat pentru unii,dar inaintea Lui Dumnezeu Binevazut si Binecuvantat) isi sarbatoreste Satul in fiecare doi august al anului alegand dintre Sfinti ca drept      Ingrjuitor i Oranduitor al Gradinii,pe Sfantul Profet al Lui Dumnezeu,ILIE TISBITUL.                     ​     Un bun prieten ,asiduu cititor al Bibliei dar cu o alta „vedere”(impusa desigur)asupra textelor biblice,ma „certa” spunandu-mi ca este „total gresit” sa sarbatoresti un Sfant si sa crezi in el.          I-am spus ca Sfintii nu sunt ai mei si nici ai Lescovitei ,ci ai Lui Dumnezeu! Oridecateori sarbatoresti un Sfant,sarbatoresti DIVINITATEA si cand sarbatoresti DIVINITATEA,sarbatoresti Toata Imparatia Lui Dumnezeu.Omul Sfinteste Locul,dar numai prin Sfintenia Sfintilor. Si Dumnezeu se bucura.  Sfintii nu au nevoie de „cultul  personalitatii”,precum nici Dumnezeu nu are nevoie de lingusitori,de predicatori de trei lulele,de rugaciuni pompoase,de „slujbe” fariseice… Nu e nevoie sa-L ridici in Slavi pe Dumnezeu deandata ce El este SLAVA cu Sfintii Lui dimpreuna.                         Dumnezeu vrea sa-Lsarbatoresti;sa-I sarbatoresti Divinitatea.Omul imbracat in haine de   Sarbatoare Sfanta,este mai Bun,mai Credincios,mai Ospitalier,mai Fericit.                                      

Si lescovitenii mei sarbatoresc Divinitatea.                                                                                         Si cine a venit in Lescovita ca oaspete,a fost ospatat cu ambrozia si nectarul Lui Dumnezeu.           Si Lescovita si-a ales un Sfant pe masura.                                                                                         Sigur,nu se masoara Lescovita  de pe Pamant cu Lescovita Lui Dumnezeu,dar ii calca pe urme.       Cum sa nu-i calce pe urme cand si-a ales drept Sfant de Drapel pe Ilie Tisbitul!…                             Ilie nu a cunoscut moartea dintai si cu siguranta nu va cunoaste nici ultima moarte.                         Ilie a fost inaltat la Ceruri  pentru ca a fost Sfantul Lui Dumnezeu.                                                    Cum de si-a ales Poporul Lescovitei un asemenea Sfant?  

…Un altul vine si-mi spune ca toata Cinstea si toata Lauda i se cuvine Lui Dumnezeu si ca este gresit  ba chiar pacat sa-mi laud satul.                                                                                                                   …                                                   ​                              ​                              ​                              Pai „domnilor religio idiotofili”,de ce nu intelegeti Cuvantul Lui Dumnezeu ASA CUM ESTE SCRIS?     Oare nu Dumnezeu a dat Lescovita ,lescovitenilor?…           ​                              ​                              ​ Laudandu-te cu ce ti-a dat Dumnezeu,cu Lucrarea Mainilor Lui,IL Lauzi pe EL!…                        ​       De cate ori n-ati auzit Cuvantul Sfant spunandu-va: „Cinsteste pe mama ta si pe tatal tau…”         Si eu va spun,parafrazandu-L cumva pe Isus:”Mama mea,tatal meu si fratii mei sunt lescovitenii si-i cinstesc cu mare Bucurie si cu mare Dragoste oriunde m-as afla pe Pamant,cinstindu-L si laudandu-L astfel pe Tatal nostru care este in Ceruri!…  Si Dumnezeu are nevoie de Sarbatorile Lescovitei,de „Nigeia” Lescovitei,de Pastile,Rusaliile,Craciunul si ANUL NOU al Lescovitei!…             Se canta,se danseaza,se bea,se leaga prietenii… Se iubesc Oamenii si e Pace pe pamantul Lescovitei si BunaInvoire!…               ​                              ​                              ​                              ​        Nu suntem farisei!… Nu ne batem cu pumnul in piept in Fata Maririi,ci noi cinstim cum se cuvine ,sfintim si sarbatorim Locul pe care ni L-a dat Dumnezeu. Gresit si pacat ar fi sa cinstesti si sa lauzi ceea ce nu ti-a dat Dumnezeu!                     ​                              ​                              ​                             Ura,desconsiderarea semenului tau(dispretul),contradictiile intre asa zisele „culte” religioase,ingamfarea,lacomia si preacurvia neoamenilor politici,organizatii secrete,planuri de dominare a Lumii intocmite in Adanc.numirea unui Loctiitor al Lui Dumnezeu pe Pamant,inchinarea la idoli si sarbatorirea acestora ESTE PACAT!                        ​                              ​                              ​   „Nigeia ” Lescovitei NU este un pacat.                        ​                              ​                              ​               Da,noi il sarbatorim pe Nana Ilie Tisbitul,ca si cum s-ar fi nascut la noi;ca si cum s-ar fi inaltat la Ceruri dintre noi.       

STEVA PANTELICI  

         Ruga satului la sârbii din Lescoviţa din Caraş Severin

        Chiar dacă este criză şi toată lumea strânge cureaua, atunci când este vorba de tradiţie şi obicei, etnicilor sârbi din satele din Caraş Severin, se pare că nici nu le pasă.

Ba mai mult, timp de trei zile, toată suflarea satului- dar şi sute de invitaţi, petrec de mama focului.

Sărbătoarea Sfântului Ilie la credincioşii sârbi din satele Banatului din Clisura Dunării, este mare prilej de bucurie pentru locuitorii comunei Lescoviţa. De Sfântul Ilie pe stil vechi, în Lescoviţa din Caraş Severin, are loc hramul sau ruga bisericii, adică, a obştii. Aceste rugi corespund cu hramul bisericilor şi sunt un prilej ca întreaga comunitate să se strângă pentru trei zile acasă şi să petreacă prin dans şi muzică.

,,Ruga satului Lescoviţa din Caraş Severin, adună la un loc toţii fii localităţii. Aceştia vin care de pe unde i-a dus viaţa, unii chiar din Australia sau Canada, alţii de prin Europa,  pentru a se întâlni cu cei dragi. Dimineaţa, se merge la cimitir unde se aprinde o lumânare în memoria celor plecaţi, apoi majoritatea participă la slujba religioasă din biserica satului. Urmează un prânz lung cu cei dragi în jurul mesei, prilej de poveşti, evocări şi amintiri. Este momentul în care fiecare povesteşte ce a făcut şi văzut din timpul scurs de la ultima întâlnire” spune Iva Stoicevici, organizatorul sau naşul rugii din acest an. Spre seară, gazdele şi musafirii- goştii cum li se spune în Banat- merg în faţa bisericii, loc în care are loc tradiţionalul joc şi hora satului.

Muzica bună îi face pe toţi să se prindă în joc şi să se bucure de faptul că sunt împreună. Fiindcă sârbii ştiu să se distreze şi lasă toate grijile de-o parte, parcă an de an , participanţii sunt tot mai mulţi. ,,Cel mai mult îi atrage muzica adusă tocmai din Serbia şi jocul alături de rude şi prieteni. Acesta se încheie abia în zori, lumea merge să se odihnească pentru ca seara să o ia de la capăt. Această petrecere ţine trei zile şi de organizare se ocupă cel mai destoinic sătean ales de obşte ca totul să iasă perfect şi să nu se facă de ruşine în faţa musafirilor” spune Jiva Cocar, fiul al satului.

,,Eu m-am mutat în Franţa de 25 de ani. Sunt căsătorit acolo, am viaţa mea, muncesc în trei locuri. Îmi merge foarte bine, am de toate, dar tot aici mă simt acasă. Sunt atâţia ani de când am plecat, dar tot aici mă simt acasă” spune unul dintre săteni. ,,Acum mă chinui eu şi soţia mea să-l învăţ pe prietenul meu şi pe nevasta lui care locuiesc în Germania un joc nou. Acum doi ani l-am învăţat hora, acum musai trebuie să înveţe brâul şi ardeleana pe picior. Prinde foarte repede fiindcă are dansul în sânge, dar i se par foarte lungi cântecele. De fapt, sunt suite de dansuri bănăţene, dar o să-i explic altă dată cum stau lucrurile” mai spune râzând bărbatul.

,,Noi locuim dinainte da 1989 în Canada. Asta nu ne împiedică să facem atâta drum cu avionul până acasă în România. În toţi anii a fost frumos, dar acum este şi mai reuşit ce se întâmplă” spune Miliţa Jivcovici.

Doi bătrâni stau pe margini şi privesc cu bucurie dansul tinerilor. Nepoţii le-au adus scaune de acasă ier ei privesc ca la spectacol sprijiniţi în bastoane. ,,Era frumos şi când eram noi tineri, dar era mai sărăcie ca acum. Este mult mai frumos ce se întâmplă acum lângă biserică. Credeţi că este puţin lucru să vezi aproape 1500 de oameni care se prind în joc? Mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a dat ziua de astăzi să mă pot bucura” spune bătrâna Iovanca Vlasici. ,,Acolo joacă patru generaţii: sunt bunicii, copii, nepoţii şi strănepoţii, adică eu şi toată familia mea” spune Ioţa Vişatovici cu ochii plini de lacrimi de bucurie. ,,O fi greu, o fi criză, dar ruga merge înainte. Nu ne învinge nici măcar Boc cu criza lui” mai adaugă un alt sătean râzând.

De fapt, în afara nunţilor şi a botezurilor, viaţa sătenilor are un calendar strict al sărbătorilor obştii: Paştele, Crăciunul şi ruga satului. La toate aceste manifestări, oamenii, dar mai ales tinerii, îşi fac haine noi. Un loc important îl ocupă pregătirea mesei. Pe lângă faptul că se găteşte în cantităţi semi- industriale cu sute de sarmale, oale de 25 de litri cu supă de găină cu tăiţei, tăvi întregi cu friptură de toate felurile şi nu pe ultimul loc, sunt lăsate prăjiturile. Şi cum acest fel este unul de fală în Banat, fiecare gospodină se chinuieşte să facă cel puţin şapte- opt feluri. De la colacii cu mac sau nucă şi până la cele mai rafinate preparate cu nume imperiale: marchiză cu ciocolată, rumba cu nucă, prinţese cu vişine şi cacao, torturi cu felurite creme şi câte şi mai câte spre deliciul mesenilor. De fapt, timp de trei zile, ciclul vieţii în satul Lescoviţa este unul extrem de simplu: masă, plimbare, joc, dormit, masă, plimbare şi tot aşa, dar totul stropit din belşug cu multă distracţie, vizite la rude prin sat şi nu în ultimul rând plajă şi baie în apele răcoroase ale Nerei ce trece prin marginea satului.

,,Deja ne gândim ce frumos şi cum să ne pregătim la anul pentru a fi şi mai frumos” spune Vlada Vişatovici.

sursa : InfoCS

Ruga din Lescoviţa, Caraş-Severin : CUPA LESCOVIŢA

tensiune maximă…

terenul de fotbal

Cupa Lescoviţa

publicul inimos

uff… 😉

Ruga, nedeia satului Lescovita se sarbatoreste in data de 2 august, Sfantul Ilie dupa calendarul Iulian, insa, sarbatoarea se intinde pe parcursul a trei zile, dupa traditie, gostii ( musafirii ) din orasele si satele invecinate ( Belobresca, Pojejena, Radimna, Socol, Zlatita, Moldova Noua, Moldova Veche, Susca, Divici, Oravita, Resita, etc ) onorand invitatia rudelor sau a prietenilor de a petrece la Nigeia din Lescovita .

Не заборавите …

Не заборавите

Najbolji tamburaski mix

Не заборавите

în albe nopţi, tristeţea ne sărută,

cuvintele se lăcrimeaz-a ciută…

se fulgeră-n oceanul tainelor, o clipă,

atât de mică, totuşi…  ne ridică…

Sibilla

Najbolji tamburaski mix 2

…….

Scrisori mototolite…

Scrisori mototolite…

ţie… ţi-a trecut iubirea… :

Întrebări către o stea…

Stea care subt carul cel mare abia licăreşti
nedumerită-ntre şapte lumini, a cui stea eşti?

Eşti steaua lui Verde-mpărat – duhul nemântuit?
Ce sărbătoare scuteşti? Ce ceas împlinit?

Aperi un mare mormânt, sau vreo apă vindecătoare?
Păzeşti un norod, o cetate, sau numai o floare?

Peste ce suflet, peste ce sfinte recolte
veghezi mistuită subt vinete bolte?

De eşti a mea, păzindu-mi anul şi vatra,
n-aruncă nimenea după tine cu piatra?

Lucian Blaga


sursa: aici

Scrisori mototolite…


îmi amintesc poveştile de vânt furate şi-ţi scriu cu-aceiaşi bulgări de senin sau, poate… doar ca să mă surprind … departe…


Şi ce-aş putea să mai tăgăduiesc, acum, ce-ar mai rămâne necuprins şi bun, când munţi de neputinţe se adun… să spun  aievea, să nu spun…


Dac-aş putea, i-aş rupe timpului un colţ, m-aş furişa cu  el sub braţ precum un hoţ şi l-aş piti sub bolta de tăceri, floare de colţ…


Of, nu mai vreau nimic din ce mă-ndoaie, am frânt cuvintele în rouă… să se-nmoaie… mototolesc scrisorile în cufărul care demult se-nconvoaie…

Nu am ce să-ţi mai cer, nici zâmbetu-ţi nu-l mai aştept ca altădat…  vreau doar o inimă-n munte, să-mi pun cufărul beat… şi-apoi să uit că ” te-ai schimbat ”…

Suntem doar doi străini,/ care nu-şi mai vorbesc,/ printe-atâţia spini…/ cum să-ţi spun: TE IUBESC…/ ţie… ţi-a trecut iubirea,/ mie, mi-a trecut uimirea,/ ţie ţi-a rămas lumina, mie lacrima şi vina….

( Scrisori mototolite-n cufărul inimii muntelui… – Sibilla )

Hari Mata Hari – Nek’ nebo nam sudi… :

Ti dodjes, i odes
kao prvi san
kroz mene prodjes, i odes
ja ti oprastam

Zatvaram oci, kad me ljubis
jer sve dobro znam
bol je u dusi, putuje s’ nama
kao nesreca

Ref. 2x
Nek nebo nam sudi
ako smo ludi
ako je grijeh sto volim te

Nek nebo nam sudi
i da sve gubim
ne mogu bez tebe

Za koga su jutros
prije zore, ruze procvale
od koga mi usne, vrele usne
prose poljubce

Zatvaram oci, kad me ljubis
jer sve dobro znam
bol je u dusi, putuje s’ nama
kao nesreca …

sursa : aici

” Fiecare îşi face Dumnezeu din ce poate. Din talaş, din catifea sau din tăcere. Eu mi-l fac din idea că în orice eşec mai e ceva de făcut: să-l povesteşti; şi că în orice înfrângere se mai poate obţine o victorie: s-o priveşti în faţă. ” – Octavian Paler

” Am avut norocul să aflu că dragostea este unicul adevăr important şi absolut, într-o viaţă care nu ne dă decât daruri relative. Şi n-am fost ipocrit. Am iubit şi eu.  ”- Octavian Paler

” Cand iubirea, acel puf de papadie, ce vine mereu si pleaca cu primul fir de vant, va trece si pe la poarta ta, atunci vei sti ca m-ai intalnit…  ”- Paler

Rămas bun, cejka Nata …

Rămas bun, cejka Nata …

Sora bunicii mele, s-a stins… Azi, trupu-i firav i-a fost acoperit de pământ dar sufletu-i s-a grăbit la sora ei, la muma, la majka Darinka…

Se bucura când năvăleam vara în curte la muma. Cobora dealul din Glăviţa şi de-o-ntreba vreun sătean unde merge, zâmbea * mă duc la  Sora,  or vinit fecilii, nipoacilii dă la Răşiţa *. Ne aducea brânză şi ne poftea să trecem şi pe la ea.  Duminica, ieşea de la Biserică şi-n drumul spre casa ei din deal, de pe Glăviţa, nu exista să nu se oprească la muma la poartă. Intra şi şădea cu noi * la zbor * ( de vorbă ).

S-a dus şi cejka Nata, sora bunicii, s-a mutat pe steaua ei…

после смрти…

Mereu de-aci nainte, când voi culege sânzâiene şi rozmarin şi floare de tei şi mură şi zmeură, împreună cu surorile mele, ne-om aminti copilăria noastră frumoasă bogată-n amintiri şi peripeţii, de verile la Lescoviţa, de muma Darinka şi cejka Nata şi deda Marko şi ujka Duşa şi…

sursa : aici

Бог да јој у миру!

Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? – Sf Pavel
Nici măcar Moartea…

* Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârşit, credinţa am păzit. De acum mi s-a gătit cununa dreptăţii, pe care Domnul mi-o va da în ziua aceea. *

căci :

Căci nimeni dintre noi nu trăieşte pentru sine şi nimeni nu moare pentru sine. Că, dacă trăim, pentru Domnul trăim şi, dacă murim, pentru Domnul murim. Deci, şi dacă trăim, şi dacă murim, ai Domnului suntem, Căci pentru aceasta a murit şi a înviat Hristos, ca să stăpânească şi peste morţi şi peste vii. – Sf Apostol Pavel

Metanie

Doamne, fă din suferinţă,
Pod de aur, pod înalt,
Fă din lacrima velintă
Ca intr-un pat adânc şi cald.

Din lovirile nedrepte
Faguri facă-se şi vin.
Din infrângeri, scări şi trepte,
Din căderi, urcuş alpin.

Din veninul pus in cană
Fă miresme ce nu pier.
Fă din fiecare rană
o cădelniţă spre cer;

Şi din fiece dezastru
si crepuscul stins în piept,
Doamne, fă lăstun albastru
si fă zâmbet înţelept.

Radu Gyr

Mă vedea că rup fire de ruzmarin de la ea din  grăgină şi nu  mă sfădea, zâmbea şi-mi spunea cum să-l sădesc la muma-n grăgină, că-i bun, că-i din Grăgina Maişii Doamnului…

Rugă pentru părinţi – repetabila povară… :

Dumnezeu s-o hodinească-n pace pe cejka Nata !

Aşeaz-o, Doamne, în loc cu Lumină !

Remember…

Remember…

* Cei care rămân şi după ce pleacă… * … Mile, druje Mile, brate Mile, Mile… Mile al nostru, mereu…

MILE CARPENISAN in memoriam_primul 23 August dupa…

Remember…

Pentru cei ce nu au aflat inca cine sunt…

Mile Cărpenişan

Data si locul nasterii: 23 August 1975

– Timisoara

Starea civilã: necăsatorit / căsătorit cu regina lui Ramona Cărpenişan

Ocupatia actualã: reporter special Antena 1; Antena 3

Adresa: str. Diaconu Coresi nr 125/B Timisoara Telefon/Fax:Orange 07 fax mobil 07

2e-mail:;mile.carpenisan@antena1.ro

Limbi strãine: engleza, sârba, franceza si araba (elementar)

Studii: Liceul Teoretic sârbesc”Dositei Obradovici”Timisoara, Facultatea de Management (Universitatea din Craiova), absolvent 4 ani de curs intensiv -specializare mass-media audiovizual Lyon – Franta

Experienta profesionala:

-1993 locul I la concursul literar international  “Mladi knizevnik-Donij Milanovac” cu lucrarea “Viata dupa gratii” un eseu inspirat din viata tatalui meu fost detinut politic. Lucrarea a fost publicata in Yugoslavia drepturile de autor fiind vandute editorului.

– 1995 am participat cu filmul “Timisoara fara Apa” la festivalul international de film documentar Zlatibor FILMFEST. Filmul a obtinut locul 4 din 97 si a fost prezentat in cadrul festivalului si in media romana si yugoslava.

– 1996 “Drumul Razboiului” un film documentar de 20 de episoade realizat in urma unei deplasari in zonele de conflict din Croatia si ulterior Bosnia-Hertegovina.

– 1997 “Calator in tara minunilor” 10 episoade de film documentar. Filmarile au fost efectuate in Africa.

– 1997 “Am intalnit tiganii fericiti” film documentar premiat de fundatia Soros in cadrul unei conferinte pe tema Interculturalitate si Toleranta.

-1999 corespondente legate de Mineriada transmise pentru Antena 1

– 1999 singurul reporter de front pentru Antena 1 si National din prima si pina in ultima zi a razboiului din Kosovo.

– 2000 corespondente de la fata locului despre revolutia din Yugoslavia pentru Antena 1 si Jurnalul National

– 2001 reportaje si corespondente de la fata locului despre arestarea lui Slobodan Milosevici pentru Antena 1

-2003 reportaje si corespondente despre asasinarea premierului sarb Zoran Gingici pentru Antena 1

– 2003 corespondente si reportaje de front pentru Antena 1 din Baghdad unde am intrat odata cu fortele terestre americane.

-2003 reportaj din Macedonia despre traseul romancelor rapite de traficantii de carne vie cu imagini si interviuri in exclusivitate obtinute in urma infiltrarii in retea pentru Antena 1

-2004 reportaj exclusiv Bosnia –moartea unui presedinte-despre accidentul aviatic in care si-a pierdut viata presedintele Macedoniei (imagini de la catastrofa in exclusivitate)

-2004 Belgrad – Kosovo (Kosovska Mitrovica) reportaje si transmisii live despre luptele din provincie intre albanezi si sarbi

-2004 reportaj exclusiv despre demontarea unei retele de trafic de persoane care actiona pe relatia Bucuresti-Timisoara-Belgrad-Italia (participant la operatiune)

2004 Singurul jurnalist care a obtinut interviu de la Miron Cozma

2005 Primul jurnalist roman la Tsunami in Sri Lanka, Thailanda si Indonezia

2005 singurul reporter roman de televiziune in Baghdad la momentul « rapirii » jurnalistilor

2005 singurele reportaje de stiri din rau famata puscarie Abu Ghraib Irak

2005 Inundatiile din Banat – integral

2005 Exclusivitate « Pe urmele lui Ernest Hemingway » reportaj de la corida si fuga cu taurii

2005 Inundatiile din Moldova – integral

2006 Basescu la Viena

2006 Kosovo revolte

2006 Budapesta lupte de strada 6 episoade –exclusiv

2007 Budapesta- noi conflicte

2007 Kosovo again

2007 Kosovo

2007 Miron Cozma –din nou exclusivitate

1998-2007

circa 60.000 de stiri si reportaje realizate pentru Antena 1

Detinator al mai multor premii obtinute in urma difuzarii reportajelor mentionate.

P.S. Acest post nu e cu scopul de a ma lauda e pentru cei mici care au uitat …deci cu dedicatie.

MILE

Pe 23 august, am cântat şi-am ascultat Balaseviciul lui Mile, cu el, cu Mile, toţi cei ce ne-am bucurat de prietenia, de zâmbetul cald al Sârbului… Pe Omul de Zăpadă, oricine l-a cunoscut NU are cum să-l uite! Mile al nostru, cântă cu noi, în fiecare an, de-acolo, de pe steaua lui….

Oprea Adriana – Jurnalist – „Jurnalul National”:

Oprea Adriana Lucrurile cele mai importante nu se pot scrie intr-un CV. Dar le are El, Dumnezeu, trecute pentru fiecare, in Cartea Vietii. Acolo suntem cu adevarat cei ce suntem. Mile a fost un OM. Un jurnalist exceptional dar, mai presus de asta, un OM. Pentru cei care habar n-au cat de greu e sa ramai OM intr-o profesie care perverteste si sminteste suflete…



îmi amintesc…

îmi amintesc…

îmi amintesc.. de majka mea cu palme calde..
mirosul zmeurei în asfinţit,
mă fulguie surâsul de cireşe-amare , coapte..
şi-aş frînge timpul doar ca s-o aud: * hei, ai venit! .. *..

Sibilla

Poezia este ochiul care plânge. Ea este umărul care plânge, ochiul umărului care plânge. Ea este mâna care plânge, ochiul mâinii care plânge. Ea este talpa care plânge, ochiul călcâiului care plânge. – Nichita Stănescu

…….

îmi amintesc… cum aş putea uita, căldura mâinii ce mă mângâia….