željo moja…

željo moja…

Dejan Matić-željo moja… :

Ako ti slucajno na um padnem
ako se slucajno setis svega
dodji mi, dodji k’o nekad
sanjaj sa mnom, a ne kraj njega

Ref.
Budi sa mnom
i budi se sa mnom
zeljo moja, zeljo moja
u zivotu svega imam
al’ mi fali ljubav tvoja

Ako ti slucajno suza krene
ako te slucajno dusa zaboli
dodji mi, dodji k’o nekad
spavaj sa mnom, a ne kraj njega…

* Dragostea nu e un obicei, un angajament sau o datorie. Dragostea există, pur şi simplu. Fără definiţii. Iubeşte şi nu-ţi pune prea multe întrebări. Doar iubeşte! *  ( Paulo Coelho )

Da, te iubesc pur şi simplu,  de ce-aş înfrunta aşa o forţă, când ţi-o pot dăruii prin fiece tresărire, ţie zâmbetul care mă doare şi singurul care mă are, cum nimeni… sunt lacrima ce te zâmbeşte în lumină…  ( Sibilla )

Dejan Matic 2009- Dusu mi uzmi… :

Dusu mi uzmi…

Ja nikada nisam tebi dusu otvorio
po cenu zivota ne bih za ljubav molio
i terao me nije niko da zavolim te toliko
sa tobom me sreca, mila, napustila

Ref.
Dusu mi uzmi, jedno nemoj
ovu mi pesmu ne diraj
od srca ne kidaj mi sveto
samo me nista ne pitaj

Necu da nestanem pod sneznom
lavinom tvoga pogleda
jos nocas pusti me da pevam
i placem kao nikada

Mozda ce tako biti bolje za oboje
kad jedno ljubav izda, sreca ne potraje
jer najveci sam kad gubim, ma koliko da kosta, mila
ja pevacu i kad me budes napustila

Ref.

I placem kao nikada…

E felul meu să-ţi spun că te iubesc… prin versuri, muzică… şi nici că-mi pasă de greşesc… eşti lacrima ce mă răsare zâmbet, şi te zâmbesc în fiecare câtntec…  ( Sibilla )

Reclame

Nu-mă-uita, nu-mă-uita…

http://oanaboncu.files.wordpress.com/

Nu-mă-uita, nu-mă-uita…

Tot restul lumii de-ar uita ce va fi fost să fie ,… de n-a fost, rămânem noi, noi doi şi-o elegie şi floare de nu-mă-uita şi… trebuie că toate care-s tresărite nouă, au un rost….   ( Sibilla )

nu-mă-uita, nu-mă-uita…

se cântă-n noapte  şoapte,

ne tresărim a miez de stea,

iubirea gânduri să le poarte…

nu-mă-uita, nu-mă-uita…

Marina Voica -Floare de nu ma uita:

Legenda florii de nu-mă-uita:

Mulţumit de frumuseţile împrăştiate pe pământ, de mâna sa puternică şi creatoare, Dumnezeu se plimba uitându-se la toate, cu o înduioşare părintească. Toate mulţumite, se plecau înaintea Domnului şi ziceau: “Doamne, cu toate ne-ai înzestrat. Dă-ne şi nouă nume, precum ai dat primului om şi soţiei sale.” Iar Dumnezeu le zise: “Fie după cum cereţi, şi pe rând fiecare primi numele ce Creatorul îi dete şi toate vesele, se chemau între ele şi-şi răspundeau, iar Dumnezeu îşi urmă înainte plimbarea.

În mijlocul acestor cugete, Dumnezeu se opri, auzind un glas de durere şi plângere, ridicându-se spre el: “Cine plânge? Cine este nedreptăţit în mijlocul dreptăţii şi iubirii?” şi plecându-şi Dumnezeu privirea, zări înaintea lui o mica şi neînsemnată floare albastră ce plângea cu o durere aşa de mare, încât Părintele-a-Toate simţi milă pentru această floare pierdută şi uitată printre toate. “De ce plângi? Spune, căci lacrimi nu voi decât in ochiul celor ce vor greşi şi mă vor uita.” “Doamne şi părinte, uitată am fost de tine. Toate au nume, numai eu singură n-am primit pe al meu.” “Ei bine, te vei numi Nu-mă-uita. Tu vei servi celor ce se vor iubi şi nu se vor uita.”

Şi floarea surâdea şi micul ochi albastru mulţumea şi se închina lui Dumnezeu, care plecă mai departe zicând: “Va veni un timp, când mâna omenească nici te va mai sădi, nici te va mai culege şi oamenii te vor călca în picioare, precum vor călca peste inimile lor, fără a-şi mai aduce aminte că ceea ce odată s-a iubit nu trebuie a se uita şi ura va ţine loc mare în viaţa omului şi mă vor uita şi pe mine, precum te-am uitat eu pe tine, căci omul va fi cel dintâi, care va aduce pe pământ ura, crima şi uitarea şi capăt la toate va fi moartea.”

( Legende Româneşti )

gradinamea.ro

Floarea de nu mă uita

( Myosotis )

Floarea de nu mă uita (Myosotis) este o plantă anuală sau perenă, ce aparţine familiei Boraginaceae. Este întâlnită din Noua Zeelandă, până în Europa, Asia şi America de Nord. Creşte atât în stare spontană, cât şi cultivată.

Frunzele sunt lungite sau lanceolate.

Florile au o culoare albastră intensă.

Fructele sunt păstăi, care conţin multe seminţe mici. În funcţie de specie, înfloresc din luna Mai până în Iulie.

Din punct de vedere etimologic, numele florii – Nu mă uita – vine din limba franceză – Ne m’oubliez mye – care e întâlnit pentru prima dată în anul 1532, însă, ca sens, numele vine din spaţiul german, unde, mulţi bărbaţi au ochii de culoare albastră, iar femeile purtau la piept aceste flori, ca mod de a-şi aminti de iubiţii lor. Asta e legenda numelui florii.

Sursa : http://www.roportal.ro/

Ceca Usce koncert -Ponudjen ko pocascen:

Sibilla

Unde eşti ?…

Unde eşti ?…

Definiţia strigătului…

Ţi-aş spune ceva,

despre noi,

despre zăpada de-afară,

despre dragostea mea.

Ţi-aş spune ceva,

orice,

numai să nu crească iarba tăcerii între noi.

Ţi-aş spune ceva,

ce-ai ştiut,

sau ce ştiu,

dar a-nceput să crească iarba tăcerii între noi

şi s-au rătăcit sunetele din cuvântul târziu.

(Octavian Paler )

http://www.felicitariweb.com/

Unde eşti…?…

Unde eşti… ?

Ţi-aş mai spune ceva…

dar, s-a frânt o vocală

prelingându-se rea

peste ceaţa ovală…

şi te caut peste ea,

cum un mugur a licăr de nea…

Unde eşti… ?

Ţi-aş cuprinde  tăceri,

în sărutul mirării…

şi ce dacă nu-mi ceri,

ne vorbească hingherii,

tu-mi auzi numai merii

din livezile sferei

şi-mi răspunde poverii,

cu-al tău zâmbet iertării…

unde eşti… unde-mi eşti…

Sibilla

* Pentru el umblu singuratică în lume, ochii mei însetaţi îl caută şi fluieraşul său răsună neîncetat în inima mea… *   ( Rabindranath Tagore )

Dragobetele…

http://felicitari.alege.net/

Dragobetele…

Dragobetele, fiul Dochiei, era zeul dragostei si al bunei dispozitii. I se mai spunea Cap de Primavara sau Cap de Vara si era identificat cu Cupidon, zeul iubirii in mitologia romana, si cu Eros, corespondentul acestuia in mitologia greaca.

Povestea lui Dragobete dateaza de pe vremea dacilor, cand el reprezenta divinitatea mitologica similara cu Eros sau Cupidon si oficia in cer nunta tuturor animalelor. In timp, romanii au transformat Dragobetele in patronul dragostei. Personajul Dragobete mai cunoaste si o alta metamorfoza in persoana Navalnicului, fecior de o frumusete atat de izbitoare incat sucea mintile fecioarelor si nevestelor tinere. Pentru caracterul sau patimas, acesta a fost pedepsit de Maica Domnului si transformat intr-o planta ce ii poarta numele.

Se crede ca de ziua lui Dragobete, pasarile nemigratoare se strang stoluri soluri, vorbesc in limba lor, isi cauta pereche potrivita pentru imperechere si apoi trec la construirea cuiburilor. Pasarile ce nu-si gasesc perechea in aceasta zi, raman fara cuib si fara pui pana anul urmator, cand se apropie aceeasi sarbatoare. Iata de ce se intalnesc tinerii in ziua de Dragobete: pentru ca dragostea lor sa fie ca cea a pasarilor ce isi canta iubirea. Cuibusorul lor de dragoste sa fie asemenea cuibului de pasari: unit si la adapost de orice pericol!   (  … )

De Dragobete, un obicei asteptat cu nerabdare de indragostiti era cel al “zburatoritului”. Atunci cand se apropia vremea pranzului, fetele coborau in fuga spre sat. Baietii le urmareau, incercand sa le prinda. Fiecare baiat se tinea dupa fata care ii era draga. Daca si fetei ii placea baiatul respectiv, se lasa prinsa. Ulterior, avea loc scena sarutului. Aceasta sarutare era interpretata drept oficializarea unei logodne ludice intre cei doi. Daca, in schimb, fata sau flacaul respectiv nu intalneau in ziua de Dragobete nicio persoana de sex opus, se credea ca acelei persoane nu-i va merge bine tot anul. Va suferi in dragoste sau nu va avea parte de iubire pana la viiitorul Dragobete.   ( … )

mai  multe informaţii  pe www.garbo.ro

CECA I OLIVER MANDIC vreme za ljubav…

te iubesc, iubre rouă…

cu sărutu-ţi mă mai plouă,

şi mă soare-n sărutări,

dragul meu, de… nicăieri…

Sibilla

Portret…

Djordje Balasevic – Portret zivota mog…

Mesec prosipa bokal fosfora
Vitraz mraza na oknu prozora
Jedne noci ko ova znace Bog
Doslikacu portret zivota svog

Silueta se davno nazire
Neko uzdahne, neko zazire
Isto vide, a razno tumace
Djavo prste u farbu umace

Prave si boje dodala
Na taj portret zivota mog
Talase plave, nijansu lave
Vrtloge zelenog…

I lila tamnu ceznjivu,
I boju breskve neznu
I sramezljivu
Svetlo sivu nepogresivu

Roze nadjoh medj’ starim pismima
Modru vrpcu nad teskim mislima
Ukrah ridju iz pera drozdova
Laki purpur iz prvih grozdova…

Uzeh oker sa svece svecarske
Drap sa svilene masne becarske
Mrku s tambure tuznih tonova
A cinober sa nosa klovnova

Prave si boje dodala
Na taj portret zivota mog
Talase plave, nijansu lave
Vrtloge zelenog…

A crnu nisi stedela
Ali bez nje bi bela,
Jos izbledela
Bez crne bela ne bi vredela

Srce je moje napuklo
K’o kora starog bagrema
Al’ u tvom oku
Kao lane zadrema.

I jedva kao sapat ti
Nicu po uglovima
Zlatne paprati
Pramen sna u sliku navrati

Vetar dokono senke spopada
Huk u ambis tisine propada
Jedne noci k’o ova, znace Bog
Doslikacu portret zivota svog…

un Dar, de la… Zoran  😉

Declaraţie de dragoste …

Nu-i aşa că, dacă-aş fi cuvânt, mi-ai sorbi vocalele ? De-ai fii doină doinind, nu te-ai opune, tu zâmbet, când ţi-aş strivi-n mângâiere consoanele … Nu-i aşa că, de-aş dezghioca fiecare poem de banalele semne de punctuaţie, mi-ai fecunda fărâmă de adiere-a metaforei şi-apoi ne-am abandona-n zborul elegiilor blând, pierzându-ne-mpreună departe de-orice ochi iscoditor, ne-am contopi-n taine, albastru şi-n creaţie ? Nu-i aşa că , iubesc să iubesc şi tu iubeşti cum te iubesc şi-ntr-o zi, cândva, Dumnezeu se va-ncumeta să ne picteze-n Lumină aripile tresărindu-ne rouă, ne va picura ploaie şi şoaptă şi gând, lăsându-ne-n dar, zvâcnetul florii de stâncă … tamo, daleko, iubirea ne-aşteaptă, ne cere, ne vrea rugă, ne plouă … ştii, numai nouă …

Sibilla



Uneori…

Uneori…

Ştii, azi am fost doar.. rea. Demult n-am fost… Mi-am azvârlit tăceri în tâmpla nourilor,  n-aveau rost…

* Ce dacă-mi sunt orfane cărţi şi ceaiul, pana, anotimpuri? Câteva ore n-au să fugă nicăieri, mă-ntorc oricum… revin mereu din alte timpuri…

Hai, nu te supăra…  ştii că-s cu toane, ploi… zburaseră prea multe-mi gândurile pe fereastră fără * noi *… doar m-am plimbat cu toamna peste case, străzi… şi-am împărţit surâs şi lacrimi, ca să vezi…

Uite, te-alint, ţi-aduc şi ţie flori de colţ sărut pe o mirare … că dacă-mi ierţi * scăpări *, Cuvântul nu-mi mai doare… Aşa-i că-ţi frângi tristeţi în ale mele zâmbet, cânturi.. ? Ştiu că îţi fi-va dor, dar mie… rânduri, rânduri… *

Ce spui ? Nu ai găsit răvaşul pe birou, nici călimara… soba stinsă… ? Eeee… măi să fie… să fi uitat să-ncui, da şi fereastra-ntredeschisă… ? Să fi fost tare cătrănită, de m-am şoptit afară ciută ostenită… Ce mai contează, sunt aici.. l-am regăsit pe * noi *… Nu mă plac rea. Mi-e sufletul întreg şi cald, că mă asculţi… că eşti, cum mă zâmbeşti şi mă tresari * hai înapoi… *… Şi-am fost departe tare, da te-am auzit… mă strigi ca nimeni altul * Niko * şi-am venit…

Sibilla

Nana Mouskouri – The Power Of Love…

te iubesc, zâmbet, mie, Lumină…

tu ştii că-s mai caldă, mai lină,

prin tine, mă-nalţ…

Dragostea… Apa Vie a celor însetaţi de Sublim, celor ce cred în Miracol.    ( Sibilla )

Sibilla

muzica – youtube

imagine preluată de pe google.ro

Muzika srpska

Muzika srpska…

Predrag Zivkovic Tozovac:

Malo po malo

Nedaj da te u zivotu muci
ono sto je proslo
cega vise nema
makar da je i najveca sreca
ili ljuta rana
tuga proslih dana

Ref. 2x
Malo po malo
nekad ni malo
uzmi od zivota
sta je ostalo

Pusti srce, neka se veseli
neka zadnju casu
sa nekim podeli
nek’ se peva, nek’ se vino pije
u ovom zivotu nista vecno nije

Ref. 2x

Miroslav Ilic – Oj Moravo tija reko:

Oj, Moravo, tija reko

Oj, Moravo, tija reko
tija reko, tija reko
oj, Moravo, tija reko
volesmo se, ja odreko

Volesmo se ja i ona
ja i ona, ja i ona
volesmo se ja i ona
sirotica i siroma

Sirotica nema dara
nema dara, nema dara
sirotica nema dara
ja siroma nemam para

Oj, Moravo, mutna vodo
mutna vodo, mutna vodo
oj, Moravo, mutna vodo
ti ostajes a ja odoh

Oj, Moravo, mutna reko
mutna reko, mutna reko
oj, Moravo, mutna reko
odlazim ti na daleko