sursa: aici
Liliacul la Ponoare, loc binecuvântat de Dumnezeu…
” Există locuri pe care Dumnezeu le-a creat anume pentru bucuria vederii şi a sufletului. Un asemenea loc este comuna Ponoarele, situată în fosta unitate administrativă Plaiul Cloşani cu reşedinţa la Baia de Aramă. Cum ieşi din acest orăşel, urmând firul Bulbei către izvor, intri într-un loc umbros străjuit de păduri, care poartă numele Valea Găinii. Legenda spune că pe aici ar fi trecut călugărul Nicodim după ce a fost alungat din Ponoare şi a mers la Tismana, unde a pus bazele unei strălucite ctitorii.
O salbă de frumuseţi te întâmpină la tot pasul: Peştera Bulba, Câmpurile de lapiezuri de la Brăzişori şi Cornetul Mare, Steiul Ponorii sub care se ascunde bisericuţa unde se zice că Nicodim ar fi vrut să înalţe un Sfânt lăcaş, minunata Vale a Morilor, Peştera Ponoarele, lapiezurile din Dealul Peşterii (Câmpul Cleopatrei şi Câmpul Afroditei), cele două zătoane şi Podul lui Dumnezeu, o rezervaţie carstică de valoare inestimabilă, completată în mod fericit de Cheile Băluţei şi Pădurea de liliac. Nu-I de mirare că în fiecare primăvară, la începutul lunii mai, aici vin turiştii atraşi de mireasma liliacului şi a frăsinicii ca să ia parte la această minunată sărbătoare a renaşterii naturii.
Sunt locuri binecuvântate de Dumnezeu, presărate cu frumuseţi nebănuite, care aşteaptă să ţi se dezvăluie, călătorule! ”
sursa : AICI !
Niculina Stoican – Liliac cu flori mărunte :
Singura padure de liliac salbatic din tara noastra se află în comuna Ponoare, în Mehedinţi.
Comuna Ponoare este situată în nordul judeţului Mehedinţi, la o distanţă de 37 de kilometri de Motru, 65 de kilometri de Drobeta Turnu Severin, 65 de kilometri de Băile Herculane şi 45 de kilometri de Târgu-Jiu. Ea reprezintă o minune a naturii, multe dintre frumuseţile de aici fiind catalogate drept monumente ale naturii, unice în Europa.
sursa : aici
În apropierea localitatii se găseşte o întinsa pădure de liliac (cea mai mare din ţară – 20 hectare), ce atrage cu parfumul său, primăvara, iubitori ai naturii şi folclorului la Sărbătoarea Liliacului. Podul lui Dumnezeu este o arcadă de calcar (de 4 m grosime), cu o lungime de cca 60 de metri, o deschidere de 27 metri, şi o lăţime de 9,7 metri, fiind al doilea pod natural din Europa, ca mărime, şi singurul funcţional (pe deasupra sa trece şoseaua Drobeta Turnu Severin – Baia de Aramă – Băile Herculane). Podul s-a format prin prăbuşirea unui perete al Peşterii Bulba care, prin cei 5.000 de metri de galerii şi prin arhitectura sa interioară deosebită este o atracţie turistică.
sursa: aici
Deasupra peşterii şi a podului se află un deal plin cu formaţiuni carstice, între care ‘lapiezurile ingropate’ – încreţituri calcaroase – ce alcătuiesc Câmpul Afroditei şi Câmpul Cleopatrei, unice în Europa, la altitudini de pâna la 600 de metri. La cealaltă ieşire a peşterii (pentru cine mai are puterea să ajungă până acolo), întâlnim Lacul Zăton, un lac de origine carstică şi care, având legătură cu sistemul hidrografic al peşterii, este când plin ochi, când pustiu şi crăpat.
sursa: aici
AURA MARIŢA STOICA :
Padurea de liliac de la Ponoare, o minune a naturii, este o rezervatie botanica situata la 4 km de orasul Baia de Arama, pe drumul dintre Drobeta-Turnu-Severin şi Targu Jiu.
Rezervatia se intinde pe o suprafata de 20 ha, la o altitudine de 500m si reprezinta unica statiune din tara conservata datorita climatului bland, cu influente submediteraneene. Este declarata arie protejata conform H.C.J. nr.26/1994 si Legii nr.5/2000.
Aceasta rezervatie este situata in zona carstului de platforma al Podisului Mehedinti, intr-o depresiune intramontana, unde apar numeroase ponoare calcaroase.
Cele 20 de hectare ale padurii de liliac au fost declarate monument al naturii inca din anul 1965, parte integranta din aria protejata „Geo Parcul Podisul Mehedinti”.
In compozitia padurii, pe langa liliac (Syringa vulgaris) si mojdrean (Fraxinus ornus), care sunt speciile principale, mai apar diseminate gorunul (Quercus petraea), garnita (Quercus farnetto), etc. In etajul dominat de liliac si mojdrean, mai apar cornul (Cornus mas), dârmox (Viburnum lantana), jugastrul (Acer campestre), alunul (Corylus avellana), paducelul (Crataegus monogyna), scorusul (Sorbus torminalis), mai rar carpinita (Carpinus orientalis), visinul turcesc (Prunus mahaleb), etc.
Padurea de Liliac de la Ponoare reprezinta unica statiune din tara conservata, datorita climatului umed si bland al depresiunii care este protejata de culmile Mehedintului.
Speciile rare floristice: laleaua neagra, visinul turcesc si altele, precum si cele faunistice: vipera cu corn si broasca testoasa o impun mai mult in cadrul rezervatiilor naturale.
Aici, cand liliacul infloreste in prima parte a lunii mai se asterne un covor verde colorat cu nuante de la alb la violet, care imprastie seara dupa apusul soarelui, un parfum deosebit.
In fiecare an se organizeaza Sarbatoarea liliacului, care dainuie oficial din anul 1965, dar ea se tinea inca din timpuri stravechi, cand baieti si fetite, flacai si fete, mosnegi si babute, se adunau pentru a se desfata la umbra padurii de liliac.,
sursa: www.ponoare.ro
Mai multe articole..
Zona mai cuprinde Steiul Ponorii, o stanca uriasa pe care Sfantul Nicodim voia sa construiasca o manastire. Pana la urma, a fost construita o bisericuta, despre care marele Nicolae Iorga spunea ca ar apartine cu adevarat constructiillor ridicate de Nicodim. Organizatorii au pregatit spectacole in aer liber, sustinute de formatii de muzica populara din Mehedinti si judetele limitrofe, dar si de tarafuri de artisti locali. Cei veniti sa petreaca o zi intr-o zona de o neasemuita frumusete vor putea remarca faptul ca o zi petrecuta in acordurile muzicii populare autentice si a parfumului de liliac va fi una de neuitat.
sursa : aici
Vor cânta Ansamblul «Danubius» cu interpreţi atât din Mehedinţi, cât şi din Gorj, Ansamblul «Liliacul», din localitatea Vinga, judeţul Arad, un ansamblu din Serbia, după care Ansamblul «Liliacul din Ponoarele», ansamblul «Lăutarii din Chişinău» condus de maestrul Nicoale Botgros şi interpreţii Angelica şi Niculina Stoican, Petrică Mâţu Stoian, Constantin Enceanu şi alţii.
„Cantecul, dansul si costumele populare mostenite din vremi dobandesc o sporita frumusete in decorul padurilor in floare”.
sursa: aici
Trasee turistice la Ponoarele si Imprejurimi
In zona Rezervatiei Naturale Ponoarele exista numeroase trasee turistice ce pot fi strabatute cu relativa usurinta nici unul dintre acestea nedepasind 2 ore. In incercarea lor de a veni in sprijinul turistilor, localnicii au reusit sa puna la punct si sa traseze marcaje pentru un numar de cca 10 trasee turistice. La nivelul localitatii Ponoarele toate punctele de plecare pe diferite trasee au startul la Podul lui Dumnezeu de aici traseele continuand cu urmatoarele itinerarii turistice:
– Traseul turistic marcat cu banda albastra: Delul Pesterii – Campurile de Lapiezuri – Stanca Dracului – Zaton; traseul se acopera in cca 45 de minute.
– Traseul turistic marcat cu dunga rosie: Caminul Cultural – Padurea de Liliac – Cheile Balutei; acesta este un traseu de cca. o ora.
– Traseul turistic marcat cu cruce albastra: Caminul Cultural – Satul Baluta – Cheile Balutei – Valea Raienilor; timp de parcurgere 1 ora si jumatate.
– Traseul turistic marcat cu banda galbena : Scoala – Valea Morilor – Moara lui Crecuceanu – Steiul Ponorii; timpul in care se parcurge acest traseu este de cca 30 de minute.
– Traseul turistic marcat cu cruce rosie: Dealul Pesterii – Icoana din Colnice – Cornetu Mare – Balosi ; traseul dureaza o ora.
– Traseul turistic marcat cu punct albastru: Biserica Sf Nicodim – Valea Turcului – Mina Cauna; se parcurge in 30 min.
– Traseul turistic marcat cu cruce galbena: Scoala – Valea Morilor – Jghibina – Raiculesti – Gardaneasa; in punctul numit Jghibina traseul devine dificil, panta ce terbuie urcata avand o inclinatie destul de mare, tot traseul se acopera in 90 de minute
– Traseul turistic marcat cu punct rosu: Biserica Sf. Nicodim – Gaura Iepurelui – Valea Turcului – Lapiezurile de la Brazisori – Corvul Mare – Pestera Bulba ;durata parcursului 90 de minute.
– Traseul turistic marcat cu triunghi rosu: Valea lui Trandafir- Malareca – Fantana Mircii; acesta este cel mai lung traseu turistic care se parcurge in 2 ore.
– Traseul turistic marcat cu triunghi rosu: Biserica Sf. Nicodim – Cracul Muntelui – Varful Inalt ; la punctul terminus al acestui traseu care dureaza 90 de minute poate fi admirata panorama oferita de inaltimile Muntilor Mehedinti.
nepoata mea, Aura Mariţa Stoica ( în concurs la Festivalul Ponoarele )
Cazare la Ponoarele
Pentru cei care doresc sa petreaca o perioada la Ponorele ii anuntam ca au posibilitati de cazare in general in pensiuni de doua margarete dar care asigura tot confortul si acces la internet :
Pensiunea Borloveanu
Pensiunea Craciunescu
Pensiunea Luta
Pensiunea Doandes
Pensiunea Doman
Pensiunea Martinescu
Pensiunea Paulescu
Pensiunea Eleodor
Pensiunea Popescu
Pensiunea Mihaela
Pensiunea Selea
Pensiunea Tudorescu
Iar pentru cei obisnuiti cu cortul exista o zona de campare chiar pe platoul dealului pe care se afla Pestera Ponoarele in apropierea campurilor de lapiezuri. Iar daca nu ati fost inca la Ponoarele si aveti drum prin Mehedinti noi va invitam sa vizitati toate comorile naturale care se regasesc in arealul localitatii Ponoarele
Pentru orice informatie in legatura cu obiectivele si traseele turistice precum si date referitoare la posibilitatile de cazare puteti contacta autoritatile locale :
Telefon : 0252-381.512
Fax : 0252-381.512
email: primaria@ponoarele.ro
La final va comunicam ca textul de mai sus reprezinta un studiu si o centralizare a datelor desprinse din declaratii ale unor specialisti in speologie, articole media, carti de specialitate si nu in ultimul rand din expunerea opiniilor unor localnici si vizitarea Rezervatiei Naturale Ponoarele.
sursa: aici
,Ferice de ţara care are regiuni carstice şi peşteri. În astfel de locuri, omul de ştiinţă are un vast câmp de investigaţii, speologii găsesc un vast domeniu unde să-şi exerseze dorinţa de necunoscut şi priceperea de exploratori, turiştii loc de reculegere şi desfătări peisagistice, iar economiştii o mare <<mină de aur>>“
( Marcian Bleahu, Relieful carstic, Ed. Albatros, Bucureşti, 1982, p.285. )
„Ponoare, Ponoare” – 2010 – invitaţi :
leo
Sibilla
Sfinxul redivivus! 