„Io continuerò” – Leonardo da Vinci

„Io continuerò” – Leonardo da Vinci

” Pictura face din spiritul pictorului un fel de spirit al lui Dumnezeu. ” – Leonardo da Vinci

Adoratia Magilor ( Adoration of the Magi)

Leonardo da Vinci (n. 15 aprilie 1452, Anchiano/Vinci, Italia – d. 2 mai 1519, Cloux/Amboise, Franța) a fost un pictor, sculptor, arhitect și om de știință italian.

Om de spirit universal, în același timp artist, om de știință și inventator, Leonardo încarnează spiritul universalist al Renașterii și rămâne unul dintre oamenii cei mai importanți din acea epocă. Aportul său deschizător de drumuri în artele plastice și forța lui de anticipare, neegalată vreodată în întreaga desfășurare istorică a științei,[judecată de valoare] sunt caracteristice uriașei sale personalități, de care a fost permanent conștient. Leonardo a scris în însemnările sale, cu un an înaintea morții, cuvintele cu vibrație de bronz: „Io continuerò” („Voi dăinui”).


” Am cutreierat ţara în lung şi-n lat, căutând răspunsuri pentru lucruri neînţelese. De ce există scoici pe vârfuri de munte laolaltă cu urme de corali şi alge pe care le găseşte de regulă în mare. De ce tunetul durează mai mult decât fulgerul care-l produce şi de ce imediat după apariţia fulgerului, şi de ce are nevoie de timp ca să se facă auzit. Cum de în jurul locului în care arunci o piatră în apă se formează cercuri şi cum se menţine pasărea în aer. Astfel de întrebări şi alte fenomene stranii mi-au dat bătăi de cap de-a lungul vieţii. ” – Leonardo da Vinci – Omul Rebaşterii

Buna Vestire, Leonardo da Vinci

” Orgoliosul trebuie suspectat că nu posedă destulă ştiinţă. Adevărata ştiinţă îl face pe om modest. Spicele goale îşi îndreaptă capetele spre cer trufaşe, în timp ce spicele pline se apleacă spre pământ, muma lor. Orgoliul şi ignoranţa dau naştere urii, invidiei, răutăţii, aşa cum înţelegerea şi cunoaşterea dau naştere iubirii şi creaţiei. Cu cât cunoşti mai bine, cu atât iubeşti mai mult. ” – Leonardo da Vinci

Cina cea de taina`, Leonardo da Vinci

” Iar tu, omule, care admiri în opera mea însăşi minunata operă a naturii, îţi vei da seama că n-ai dreptul să o distrugi; ori gândeşte-te ce crimă este să iei viaţa omului, a cărui alcătuire o socoteşti o adevărată minune de artă; şi gândeşte-te apoi la cinstirea pe care o datorezi sufletului ce sălăsluieşte într-o asemenea operă de arhitectură; căci, într-adevăr, aşa cum e, este un lucru divin. De aceea, lasă acest suflet să sălăşluiască în opera sa, care este trupul, atât cât îi va fi şi voia, şi nu îngădui ca mânia sau răutatea ta să distrugă o viaţă – să distrugă viaţa – care este atât de frumoasă, încât a nu o preţui înseamnă a nu o merita! ” – Leonardo da Vinci

sursa : aici

Leonardo da Vinci(1452-1519), artist florentin, unul dintre marii maestri ai Renasterii, pictor celebru, arhitect, inginer, sculptor si om de stiinta. Profunda lui dragoste pentru cunostinta si cercetare a fost cheia incercarilor sale artistice si stiintifice. Inovatiile sale in domeniul picturii au influentat cursul artei italiene pentru mai mult de un secol dupa moartea sa, si studiile sale stiintiifice – in anamtomie, optica si hidraulica – au anticipat multe dintre realizarile stiintei moderne.

in 1514 in 1516 Leonardo a trait in Roma sub patronajul papei Leo al X-lea. A fost gazduit in palatul Belvedere si se pare ca s-a ocupat in principal cu experimentele stiintifice. In 1516 a calatorit in Franta pentru a lucra pentru Francis I. Si-a petrecut ultimii ani ai vietii in castelul de Cloux, langa Amboise, unde a murit pe 2 mai, 1519.

Leonardo da Vinci a fost capabil ca, in timp ce cu o mana scria, cu cealalta sa deseneze. (simultan)


Desi Leonardo a creat un numar mic de picturi, dintre care multe au ramas neterminate, a fost totusi un artist inventiv si influent. In primii ani ai vietii, stilul sau s-a apropiat de acela al lui Verracchio, dar s-a indepartat treptat de stilul rigid al invatatorului sau.

Deoarece nici un proiect al lui Leonardo nu a fost completat, apropierea lui catre arta tridimensionala poate fi judecata doar din desenele sale. In desenele sale arhitecturale, el demonstreaza talentul sau in lucrul cu formele masive.

Drept om de stiinta, Leonardo s-a ridicat deasupra contemporanilor sai. Teoriile sale artistice, precum inovatiile artistice, se bazau pe observarea atenta si documentarea precisa. A inteles, mai bine decat oricine, importanta observatiei stiintifice precise. Din nefericire, la fel cum nu reusea sa termine operele sale, tot asa nu a reusit sa completeze tratatele despre o varietate de subiecte stiintifice. Teoriile sale sunt pastrate pe multe caiete de notite, majoritatea scrise in oglinda. Deoarece au fost scrise asa, descoperirile sale nu au fost descifrate in timpul vietii sale. Leonardo a anticipat multe dintre descoperirile timpurilor moderne. In anatomie a studiat circulatia sangelui, a facut descoperiri in metereologie si geologie, a inteles efectul lunii asupra mareelor s.a. A fost printre creatorii hidraulicii si probabil a descoperit hidrometrul. Schemele sale despre canalizarea raurilor tot mai au valoare practica. A inventat un mare numar de masinarii ingenioase, dintre care foarte multe aveau potential, una dintre acestea fiind un costum de scafandru. Dispozitivele sale zburatoare, chiar daca nu functionau, stau la baza principiilor aerodinamice moderne.

sursa : aici

Giorgio Vasari, despre Leonardo da Vinci:

” În mod normal, mulţi bărbaţi şi femei se nasc cu diferite şi remarcabile calităţi şi talente; dar, din când în când, aşa cum hotărăşte natura, o singură persoană este uimitor de înzestrată de ceruri cu o frumuseţe, graţie şi talent covârşitoare, încât îi depăşeşte cu mult pe ceilalţi oameni… Oricine recunoaşte că acesta a fost şi cazul lui Leonardo da Vinci, un artist de o frumuseţe fizică remarcabilă, care manifesta o graţie inimaginabilă în tot ceea ce făcea, şi care şi-a cultivat geniul în mod atât de strălucit, încât rezolva cu uşurinţă toate problemele pe care le studia. Avea o mare putere şi dexteritate; era un om de înaltă spiritualitate şi o minte cu vederi largi. ”

” Leonardo da Vinci era o apariţie impresionantă şi frumoasă, şi prezenţa sa magnifică dăruia alinare până şi celor mai întristate suflete; era atât de convingător, încât putea să-i facă pe ceilalţi să-i împărtăşească ideile. Avea o putere psihică atât de mare, încât putea să se împotrivească violenţei, şi putea, cu mâna dreaptă, să îndoaie cercul cu care se bătea în uşă sau potcoava unui cal, de parcă aşa ar fi fost făcute. Era atât de generos, încât dăruia mâncare tuturor prietenilor săi, fie bogaţi, fie săraci… Prin naşterea sa, Florenţa a primit un dar enorm, şi prin moartea sa a suferit o pierdere incalculabilă. ”

„Io continuerò”…….

* Bucură-te cea plină de Har, Domnul este cu tine ! *

* Bucură-te cea plină de Har, Domnul este cu tine ! *

Astăzi tună glas de bucurie în tot pământul. Astăzi, Arhanghelul Gavriil vesteşte Fecioarei Maria mântuirea neamului omenesc.

Ziua de astăzi este mai sfântă şi mai înveselitoare decât toate zilele veacului, căci aduce bucurie şi vesteşte mântuirea la toată lumea. Astăzi, Dumnezeu a căutat cu milă şi cu îndurare din cer pe pământ, că a auzit suspinele strămoşilor noştri şi plângerea tuturor celor ce se chinuiau în iad, de la începutul lumii.
Iubiţii mei fraţi în Hristos, mai înainte de a spune altele, să ştiţi acest lucru: atât de adâncă este taina dumnezeiescului praznic de astăzi, încât nici mintea Serafimilor şi a Heruvimilor, nu poate a o pătrunde. Această părere nu este a mea, ci a Bisericii lui Hristos, care cântă: „Taina cea din veac ascunsă şi de îngeri neştiută”. (Bogorodicina Învierii, glas 4). Dar oare, fraţii mei, a fost cu totul ascunsă de îngeri şi de oameni această taină a întrupării lui Dumnezeu Cuvântul? Nu cu totul, fiindcă a fost cunoscută şi de îngeri, şi de oameni, în chip umbros şi întunecat. Căci îngerii au vestit-o patriarhilor; ea a fost închipuită şi de sfinţii prooroci şi cu mult înainte, prin tainice proorocii, a fost descoperită. Dar ceea ce nici de îngeri nici de oameni nu s-a ştiut, a fost chipul zămislirii şi al naşterii mai presus de gând şi de cuvânt, al întrupării lui Dumnezeu din fecioară (Sfântul Maxim Mărturisitorul, în Filocalia, vol. II, Întrebarea 42, p. 229). Aceasta o adevereşte iarăşi Biserica, prin cântarea : „Iar minunea naşterii Tale a o spune limba nu poate” (Axion). ( … )

Sfinţii şi dumnezeieştii Părinţi, ca Maxim Mărturisitorul, marele Grigore Cuvântătorul de Dumnezeu, Grigore de Nyssa, Vasile cel Mare şi dumnezeiescul Dionisie Aeropagitul (vezi Sfântul Nicodim Aghioritul, Paza celor cinci simţiri, cap. XI, p. 399) zic că fiecare ceată din cele nouă cete îngereşti a luat de la Dumnezeu o deosebită vrednicie şi însuşire sau proprietate (Sfântul Dionisie Areopagitul, Ierarhia cerească). Şi dacă aceste sfinte şi prea curate cete de îngeri au o mare felurime de calităţi spirituale şi o mare felurime de daruri şi de vrednicii date lor de Dumnezeu, apoi Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioara Maria pe toate aceste sfinte cete le covârşeşte cu vrednicia, cu slava şi cu darul (Luca 1, 28).  ( … )

Fraţii mei, iată pentru care pricină sfânta smerenie este cea mai vestită din toate virtuţile, pentru că numai aceasta poate să le păzească pe toate, iar fără de ea, toate sunt nimic. Să ştiţi şi să ţineţi minte că numai această singură virtute poate în vremea morţii să mântuiască pe om, după cum zice unul din sfinţii Filocaliei ( Teognost). De aceea şi Mântuitorul nostru pe cei smeriţi cugetători îi fericeşte cei dintâi, zicând: „ Fericiţi cei săraci cu duhul, căci a acelora este împărăţia cerurilor” (Matei 5, 3).

Căci cel ce are smerenie în inima sa, măcar de ar avea toate faptele bune, pururea se socoate pe sine sărac şi că n-a făcut nici un bine înaintea Domnului.

Fraţii mei, să nu uitaţi de la acest înalt, slăvit şi prealuminat praznic al Bunei Vestiri cele ce aţi auzit, dar mai ales să nu uitaţi cât de mare este darul smereniei şi câtă slavă şi fericire aduce omului această preaslăvită şi mai mare virtute. Amin!

părintele Ilie Cleopa – fragmente, Buna Vestire

Troparul Bunei Vestiri

Ingerul implinindu-si buna vestire dupa porunca lui Dumnezeu si cinstind pe Hristos, Care S-a intrupat in pantece de fecioara, asemenea a cinstit si pe Fecioara Maria care L-a intrupat, cu cuviincioasa inchinaciune dupa vrednicie; cu buna cucernicie si cu frica s-a dus de la dansa, ca sa stea inaintea Scaunului Domnului Savaot, slavind taina Intruparii lui Dumnezeu, impreuna cu toate cerestile puteri, intru nespusa bucurie, in veci. Amin.

* Bucură-te cea plină de Har, Domnul este cu tine ! *

Din afirmatiile Sfintilor Parinti si mai ales din sublinierile Sfantului Ioan Damaschin reiese ca denumirea de Nascatoare de Dumnezeu rezuma toata taina intruparii. Fecioara este Nascatoare de Dumnezeu, deoarece Fiul lui Dumnezeu si-a alcatuit din fiinta ei natura omeneasca pe care a si inceput sa o indumnezeiasca din clipa aducerii ei la existenta Sfantul Ioan Damaschin subliniaza ca crearea firii umane, asumarea sa de catre Logos si indumnezeirea ei, au avut loc in chip simultan, dupa Sfantul Simeon Noul Teolog, prin intrupare, firea omeneasca a lui Hristos s-a umplut pana la covarsire de lumina Sfantului Duh, pe care o va impartasi apoi oamenilor! Aceasta lucrare s-a savarsit de catre Fiul in unire cu Sfantul Duh sub umbrirea Caruia se va implini intruparea Cuvantului. Prin intrupare, Fiul va deveni vizibil oamenilor si le va revela pe Tatal si pe Sfantul Duh. El va ramane intr-o relatie neintrerupta cu Duhul, care se arata prin Fiul, iar Fiul lucreaza prin Sfantul Duh.  Actiunea de reciproca revelare a Fiului prin Duhul va putea fi urmarita de-a lungul intregii existente terestre a lui Hristos. Ea este, de altfel, sesizabila atat in viata Bisericii, cat si in aceea a credinciosilor. Fiul se afla din vesnicie intr-o relatie inefabila, relatie care va capata forma specifica dupa intrupare.

Din clipa in care Maria a rostit cu smerenie, dar si cu fermitate, cuvantul hotarator „fie”, echivalentul lui „Sa fie lumina!” de la inceputul Genezei, Sfanta Treime a intrat in contact nemijlocit cu faptura si astfel a fost deschis „circuitul slavei”, care va readuce pe om prin Sfantul Duh la Tatal.

Natalia Manoilescu Dinu

* Bucură-te cea plină de Har, Domnul este cu tine ! *