Si-am mosit ! Moasa lui Ivan Cocar – Lescovita, 11 mai 2013

Si-am mosit ! Moasa lui Ivan Cocar – Lescovita, 11 mai 2013

11

943268_10151584545817070_70408317_n

270840_10151584551067070_372122582_n

22

946515_10151584588877070_410925066_n

33

970549_10151584601892070_786479206_n

943331_10151584610547070_1265783861_n

44

163528_10151584631517070_1218688123_n

55

66

77

88

401962_10151584645067070_1844496107_n

601948_10151584654302070_564675158_n

971255_10151584717832070_862752536_n

970797_10151584719067070_1262911789_n

309923_10151584653822070_352173433_n

945281_10151584758887070_1811747407_n

969618_10151584710632070_1193219996_n

Reclame

„Roata”, în memoria cardiologului Radenko Stankovici

sursa : aici

„Roata”, în memoria cardiologului Radenko Stankovici

„Roata”, în memoria cardiologului Radenko Stankovici – 

Medicul cardiolog reşiţean, Mircea Meilă, a publicat recent un volum remarcabil de recuperare a memoriei unei personalităţi de excepţie. Volumul, intitulat „Roata”, apărut la editura Neutrino – 2012, dezvăluie aspecte despre viaţa şi opera medicului Radenko Stankovici, pe care Mircea Meilă îl consideră una dintre cele mai mari personalităţi ştiinţifice şi politice ale sârbilor, alături de cărturarul Dositei Obradovici. Aceste două personalităţi, deşi au trăit în epoci diferite, au în comun faptul că s-au născut în Banatul istoric, pe teritoriul care astăzi aparţine României. Obradovici, întemeietorul universităţii din Belgrad, care astăzi îi poartă numele, s-a născut la Ciacova, în anul 1742 (d. 1811 – Belgrad), iar medicul şi politicianul Radenko Stankovici s-a născut la Lescoviţa, în anul 1880 şi a murit în 1953, la Belgrad.

Mircea Meilă ne-a declarat că a dorit să scrie despre Radenko Stancovici, deoarece, din păcate, acesta este prea puţin cunoscut, în ciuda amprentei puternice pe care a lăsat-o asupra epocii în care a trăit (cităm din volum): „Ca medic, dr. Radenko Stankovici i-a ajutat pe toţi fiind răsplătit cu stima semenilor. În calitate de politician a provocat resentimente atât germanilor cât şi comuniştilor. A fost îndepărtat din viaţa publică, fiind considerat ceea ce nu a fost niciodată. Duşman al propriei ţări. Adevăratul popor sârb, însă, nu l-a uitat. Nici roata timpului care ne urcă sau coboară. L-a mai ridicat o dată, postum, după ce au fost îndepărtaţi comuniştii de la putere. Pe 18 decembrie 2006, la o jumătate de veac de la moartea doctorului Radenko Stankovici, Tribunalul de la Beograd a decis reabilitarea sa şi a altor 15 cunoscuţi profesori şi oameni de ştiinţă sârbi. Acţiunea a fost iniţiată de către decanatul Facultăţii de Medicină din Beograd şi a compensat ceva din nedreptatea comisă de istorie”.
Medicul Radenko Stancovici este părintele cardiologiei sârbeşti şi a lucrat în echipă cu medicul şi cercetătorul Karl Landsteiner, laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1930, căruia i se datorează primul sistem de clasificare al grupelor sanguine. Ca politician, Radenko Stankovici a fost unul din cei trei membri ai Consiliului de regenţă al Serbiei, la sfârşitul anilor ’30, când regele Serbiei a fost Petru, încă minor în acea vreme. După venirea comuniştilor la putere a fost condamnat politic şi a fost trimis la închisoare timp de 12 ani. A murit la câteva luni după ce a fost eliberat.Volumul „Roata”, subintitulat „Trecerea prin lume a doctorului Stankovici” se află la librăria Semn de carte din Reşiţa.
sursa : ARGUMENT ONLINE

Kraljevski namesnici: 
Radenko Stanković,
knez Pavle i Ivo Perović
sursa  imaginii : aici

РАДЕНКО СТАНКОВИЋ

Лекар, професор и краљевски намесник; министар просвете од 5. новембра 1932. До 27. јануара 1934.

Рођен је у банатском селу Лесковица, на левој обали Дунава, у данашњој Румунији, 26. априла 1880. Српску велику гимназију у Новом Саду завршио је 1897. Медицину је студирао у Будимпешти, Инсбруку и Бечу, где је и докторирао 1903. До 1906. био је у Бечу асистент проф. Хермана Нотнагела и др Карла Ландштајна.

Од 1906. до 1920. имао је у Загребу приватну ординацију. Знатна је била његова улога за време ослобођења у Народном вијећу, где је био повереник за социјалну политику. По преласку у Београд на новооснованом Медицинском факултету изабран је за ванредног професора интерне пропедеутике 1921. Шкосле 1921/22. био је на студијском путовању по САД. По повратку изабран је за шефа Интерне пропедеутичке клинике, у којој је инсталирао први ЕКГ апарат у Србији.

Редовни професор и лични лекар краља Александра био је од 1929. Клинику је, пошто је именован за сенатора, напустио у другој половини 1932.

Краље Александар указом од 6. априла 1933. доноси одлуку да се на основу параграфа 4Закона о употреби Главног школског фонда „изгради и отвори потпуна мушка гимназија“ и донет је Правилник о Дому Краља Александра Првог за ученике средњих школа у Београду20. јула 1933. Непотпуна реална гимназија отворена је у Бару 2. фебруара 1933; Школа за сестре болничарке основана је при Медицинском факултету у Загребу 17. маја 1933.

На основу Закона о народним школама прописана су Правила о амбулантним школама на основу које се отварају у ретко насељеним местима где нема могућности за отврање редовних школа 9. септембра 1933, као и Правила о школским станицама ради пружања помоћи деци првог и другог разреда.

Прописана су Правила о раду и реду у интернату Више домаћичке школе у Старом Футогу.

Објављен је Закон о верској настави у народним, грађансним, средњим и учитељским школама у Краљевини Југославији, за ученике признатих вероисповести 23. септембра 1933.

Посебним административним мерама подржаван је и обавезни рад учитеља на описмењивању и просвећивању женске омладине, као и рад на ширењу писмености и здравственом просвећивању.

Стручне радове објављивао је у Медицинском прегледу.

После убиства краља Александра у Марсељу у октобру 1934. један је од тројице краљевских намесника од 10. октобра 1934. до 27. марта 1941. Као противник потписивања Тројног пакта после капитулације Краљевине Југославије 1941, интерниран је у Беч. У Београд се вратио 1943, где је дочекао и крај рата. Своје услуге понудио је Медицинском факултету 1946. Ухапшен је као државни непријатељ и осуђен на 12 година робије, губитак грађанских права и конфискацију имовине.

Умро је у Београду 5. децембра 1956.

ДЕЛА: Аритмије, 1/1926; О константности појава код митралне стенозе, 2/1928; О поремећају економије срчаног рада код урођених срчаних мана, 3-4/1929; Носологија у интерној дијагностици, 3/1929. (Ови радови објављени су у Медицинском прегледу.)

sursa : aici 

Ispred Narodne skupštine 
posle polaganja zakletve, 
kraljevski namesnici: 
Radenko Stanković, 
knez Pavle Karađorđević i 
Ivo Perović

sursa imaginii : aici

Radenko Stankovic :

Medic, profesor si guvernator regal, ministrul educației din 5 Aprilie 1932 – 27 Ianuarie 1934th
Născut în satul Leskovica – Banat, pe malul stâng al Dunării, acum România,
A studiat medicina la Budapesta, Innsbruck și Viena, unde a obtinut 1903rd doctoratul. Până în anul 1906. a fost profesor asistent la Viena.
Din anul 1906. până în 1920. a avut un cabinet privat din Zagreb. Semnificativ a fost rolul său în timpul eliberării ( Consiliului Național ) – el a fost mandatar pentru Politici Sociale.
1921/22. a fost într-o călătorie de studiu în Statele Unite ale Americii. La întoarcerea sa, el a fost ales să conducă clinica unde a instalat prima ECG în Serbia.
Din 1929 a fost profesorul și medicul personal al regelui Alexandru .
A sprijinit : măsuri speciale administrative, alfabetizarea și educarea femeilor tinere, precum şi munca pe extinderea de alfabetizare și de educație pentru sănătate, şcolile internat, sprijinirea copiilor din clasa întâi şi a doua, stabilirea unor norme privind amplasarea şi buna funcţionare a unor baze ambulatoriu în şcolile deschise în zonele slab populate, etc.
Lucrări tehnice publicate în examinarea medicală.
După asasinarea regelui Alexandru în Marsilia, în octombrie 1934. unul din trei guvernatorului regal din 10 Octombrie 1934. la 27 Martie 1941. Radenko Stankovic – adversar la semnarea Pactului Tripartit, după capitularea Regatul Iugoslaviei în 1941, el a fost internat la Viena. El a revenit la Belgrad în 1934 ; a salutat sfârșitul războiului. Şi-a oferit serviciile până în 1946th Medical School El a fost mai apoi arestat ca un inamic al statului și condamnat la 12 ani de închisoare, pierderea drepturilor civile și confiscarea proprietății.
A murit la Belgrad la 5 Decembrie 1956th
CRIMA: Aritmie, 1/1926; Despre fenomenul constanței în stenoza mitrala, 2/1928; Despre perturbare în economia de defecte cardiace congenitale cardiace, 3-4/1929, nosologie în diagnosticarea interne, 3/1929.

Published in: on 30 septembrie 2012 at 00:55  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

* La bisărică pă trăpcie… *

Petrică Velescu – La biserică pe trepte:

la bisărică pă trăpcie,

un copil orfan şierşăşcie

la bisărică pă trăpcie,

un copil orfan şierşăşcie…

să-i gia şî lui un bănuţ,

vr-un creşcin dîn dăi avuţî…

când creşcinii iasă-afară,

încinjie mâna să şiară,

când creşcinii iasă-afară,

încinjie mâna să şiară…

prângă iel triec plini dă fală

mânuţa-i rămânie goală….

când viegie că toţî s-or dus,

să uită la Cruşie-n Sus,

când viegie că toţî s-or dus,

să uită la Cruşie-n Sus…

lacrimi nu i s-or curs,

spunându-i la Ăl dă Sus:

* ai mei dacă îs cu Cinie…

să le spui , Doamnie dă minie…

ai miei dacă îs cu cinie,

să li-e spui, Doamnie dă minie…

să şcie că-s supărat,

că pă minie m-or lăsat,

singuriel prîntră creşcini

să trimită după min…. *…

Mila este plata pentru răscumpărarea sufletelor noastre. ( Sf Ioan Gură de Aur )

aduceri aminte… meditaţii. pentru contemporani :

* Să fi OM e lucru mare, să fi domn, o întâmplare… *…

Amară-i inima-n mine…

Amară-i inima-n mine…

Aurelia Ardelean – Amară-i inima-n mine Doina:

amară-i inima-n minie

codru frunza nu-ş mai ţînie

numa-n poale-n crengurele,

bătucie dă vremuri rălie…

păstă codru vremea trăşie

ieu nu şciu şi-oi mai pătrieşie

vinie ploaie bace vânt, măi

năcăjîtă-s pă pământ, măi….

săracă viaţa mea, măi

că de-abie trecui prîn ia,

nu-i năgiejdgie dă scăpare,

aşa trăşie fiecarie…

nu-i năgiejgie dă scăparie

aşa trăşie fiecarie….

Doina din Banat e cum lacrima muntelui., văzută sau nevăzută, ea .. se curge din cel mai adânc miez tainic şi , fie că arde, fie te-nrourează , te nalţă străfulgerându-ţi suflet…. Că ce-i Omul dacă nu şi el o… doină… ( Sibilla )

Baia Vulturilor…

Baia Vulturilor…

Sectorul cel mai înalt al Munţilor Semenic este constituit de culmea principală, punctată de vârfurile Piatra Nedeii (1437 m).

Lacul Baia Vulturilor (1400 m altitudine) este situat la izvorul pârâului Băile Mari. Baia Vulturilor (Adler Bad) este un lac crio-nival, cu o suprafaţă mică şi o apă cristalină, foarte rece.

Despre Lacul Baia Vulturilor şi despre izvorul său (limnocren), numit şi Izvorul Tămăduirii, se crede că ar avea putere de tămăduire. În trecut, puterile miraculoase atribuite apei Băii Vulturilor, atrăgeau nenumăraţi pelerini.

Pe lângă aceştia, depresiunea nivală Baia Mare a Vulturilor (sub Vf. Piatra Nedeii), găzduia mari serbări pastorale, ceea ce impunea un deosebit aflux de oameni, care se adunau aici de Sf. Ilie de pe toate văile cu obârşie în „inima” muntelui.

Legenda Băii Vulturilor

Se spune că demult, într-un sat, se ivise pe lume micuţa Ana.

Ursitoarele au sosit într-un suflet să-i dăruiasca haruri, pe masa din odaia micuţei găsindu-se tot felul de daruri pentru ele.

Doar a şaptea ursitoare s-a oprit din ursit, când a întins mâna să-şi ia darul şi a observat că masa era goală. A promis strigând, că o să se răzbune şi s-a pierdut în zare ca un fum.

Vremea a trecut. Ana era în sat ca o floare rară. Toţi o îndrăgeau, toţi o ocroteau, căci unde se afla ea, se aşeza liniştea şi veselia.

În ziua în care a împlinit şaisprezece ani, a plecat la râu. Acolo a zărit-o un flăcău din sat, care s-a oprit vrăjit de frumuseţea ei.

A cules de îndată toate viorelele din pădure şi i le-a adus.

S-a înfiripat începând de atunci, iubirea dintre Ionuţ şi Ana, iubire ce nu a fost umbrită de nici o supărare sau nemulţumire.

Dar într-o zi Ana s-a îmbolnăvit şi nu s-a mai ridicat din pat. Nimeni nu a ştiut de ce pe fată nu o mai ţin picioarele.

În timp ce stăteau posomorâţi, a venit la ei o babă şi le-a spus unde se găseşte leacul, şi anume pe Muntele Semenic. Acolo se află baia vulturilor, unde vulturii se scaldă o singură zi din an. Acolo trebuia să se îmbăieze Ana.

Auzind aceasta, Ionuţ s-a pregătit de plecare, a luat traista cu mâncare pe umăr, fata în braţe şi a pornit la drum.

După câteva zile de mers sub dogoarea soarelui, au ajuns pe Semenic. După ce au găsit baia vulturilor, s-au aşezat aproape, să se odihnească şi să pândească clipa când vor veni vulturii.

Într-o dimineaţă, cerul parcă s-a întunecat de mulţimea vulturilor ce se roteau asupra Semenicului. Una după alta, păsările se aruncau în apă, stăteau câteva minute, apoi îşi luau zborul spre înălţimile văzduhului.

Ultimul vultur însă s-a scăldat mai pe îndelete, zăbovind apoi pe un bolovan să se zvânte.

Furios că Ionuţ a vrut să o ajute Ana să intre cu picioarele în scăldătoare, vulturul l-a prins în gheare pe voinic, ridicându-l în văzduh. De acolo, vulturul a desfăcut ghearele, lăsându-l pe Ionuţ să cadă.

Vâzând aceasta, Ana l-a rugat pe vânt, să-i aducă iubitul teafăr şi nevătămat pe pământ, în schimb promiţându-i că-i va face loc lângă casa ei pentru vârtejurile sale. Vântul primi bucuros şi îl aduse jos pe voinic, teafăr şi nevătămat.

După ce s-a încredinţat că vulturul nu se mai întoarce, Ionuţ a dus-o pe Ana lângă scăldătoare. Fata şi-a băgat picioarele în apa rece ca gheaţa, dar după ce şi le-a scos, în loc să simtă alinare, a căzut pe iarbă, înţepenită de tot.

Fata nu-şi revenea, iar râsete stranii cutremurară văile şi culmile Muntelui Semenic. Pasămite, era ursitoarea cea rea, baba care-i trimise aici.

Flăcăul a luat fata în braţe şi a pornit pe cărare în jos, oprindu-se de abia când au dat de un izvor cu apă caldă. Fără a sta pe gânduri, a lăsat fata uşor cu picioarele în apă. Treptat, Ionuţ simţi că fata se înviorează, trezită parcă dintr-un somn.

O bucurie de mare îi cuprinse atunci pe amândoi.

Ana şi Ionuţ s-au întors acasă, iar nunta lor a ţinut trei zile şi trei nopţi.

Lacul Baia Vulturilor este situat în Munţii Semenic, între vârfurile Semenic (1446 m) şi Piatra Nedeii (1437 m), într-o depresiune de nivaţie, sub Vârful Piatra Vulturilor, la cca. 1400 m altitudine. Este un lac crio-nival cu o suprafaţă mică, apă cristalină şi foarte rece. Lacul a stat la  baza multor legende, cum este şi cea prezentată mai sus.

Sursa : aici

Munte, munte Semenic…. :

Trandafir si-o Floare

Trandafir si-o Floare

Iosif Ciocloda ~ Trandafir si-o Floare

* O viaţă cu dragoste s-ar putea să aibă câţiva spini, dar o viaţă fără dragoste nu are niciun trandafir. *

* Amintirea este trandafir din aceeaşi tulpină cu realitatea, dar fără spini. *

Poetul cheamă răsăritul visului de mâine, iar apoi îl transformă în ziua realităţii de azi. Facem o greşeală regretabilă atunci când încercăm să înţelegem poezia. Poezia nu este pentru a fi înţeleasă. Poezia este pentru a fi simţită. Poezia este pentru a fi îndrăgită. A încerca să înţelegi un poem este ca şi cum ai atinge un trandafir cu ghimpi nenumăraţi. A încerca să simţi un poem înseamnă să ţii cu drag un trandafir fără niciun ghimpe. Iar să îndrăgeşti un poem înseamnă să devii imediat frumuseţea şi parfumul trandafirului însuşi. – Sri Chinmoi

trandafiri înrouraţi…

lacrimi paşilor plecaţi,

parfum sărutând culoare

mândruţelor alinare…

Sibilla

Cin’iubeşce,să iubească…

306179_20b95

Doinele din Banatul Montan… izvor folcloric nealterat, chiar ele sursă de inspiraţie nesecată într-u curgerea altor Doine, alean  şi mângâiere sufletului , dintotdeauna şi… mereu…

Nicoleta Voica – Cin’iubeste,sa iubeasca..(doina banat):

şin iubeşce să iubească,

da şinie nu să nu-şi dorească…

că ieu dacă am iubit,

nu şciu şie bine-am zgogit…

că n-am iubit cum să iubeşce,

a fost poacie, pârjoleşce…

pântru drag am ars ca pana,

m-am topit mireu ca şiara…

şâ când dragu m-o lăsat mă,

inima-n rană m-o dat, mă…

dă durerea şi-am avut,

carnia dă pă mine-am rupt,

părul mi l-am dăsplecit,

moarcia m-aş fi adunit… mă…

Sibilla

doină – youtube

imagine preluată de pe google.ro